Cu o tradiție seculară, conclavul pentru alegerea succesorului Papei Francisc a început miercuri. Ca de obicei, procesul de votare se desfășoară cu ușile închise în celebra Capelă Sixtină de la Vatican, în decorul frescelor lui Michelangelo. Cardinalii au depus un jurământ de tăcere cu privire la desfășurarea conclavului și s-au izolat de lumea exterioară.

Nu există o listă oficială a candidaților pentru tronul pontifical. Fiecare cardinal scrie pur și simplu pe hârtie numele cardinalului favorit cu formula 'Eligo in summum pontificem... ' (Îl aleg pe ... să fie papă). În cadrul procedurii de votare, cardinalii sunt încurajați să-și disimuleze caligrafia obișnuită pentru a nu se afla pe cine susțin.

Trei urne sunt folosite pentru votare. Într-una sunt adunate hârtiile pe care cardinalii au scris numele favoritului personal. O a doua urnă este folosită pentru a păstra aceste voturi după numărarea lor. A treia urnă este folosită în cazul în care există cardinali electori ce nu au putut să continue conclavul din motive de sănătate și se află izolați în Casa Santa Marta.

Voturile sunt adunate și arse după fiecare rundă. Atunci cînd fumul care se ridică pe coșul Capelei Sixtine este negru, înseamnă că nu a fost ales încă un papă. Când vălătuci de fum alb se ridică din coșul Capelei Sixtine, acompaniați de bătăile clopotelor, atunci se va ști că a fost ales un nou Suveran Pontif care va conduce destinul spiritual al celor 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume.

În prima zi se desfășoară o singură rundă de vot, urmată de câte patru în fiecare zi succesivă. De la vot la vot, se conturează sprijinul pentru diferiți cardinali până când unul dintre ei ajunge să obțină o majoritate de două treimi dintre voturi.

Dacă nu este ales niciun papă după trei zile, conclavul intră într-o pauză de o zi în care cardinalii să se poată retrage pentru rugăciune și pentru discuții informale, după cum a hotărât Papa Ioan Paul al II-lea în enciclica din 1996 'Universi Dominici Gregis' (Întreaga turmă a Domnului).

În perioada conclavului, cardinalii sunt găzduiți la Casa Sfânta Marta, o rezidență din interiorul Vaticanului ridicată special în acest scop în anii 1990, în timpul pontificatului lui Ioan Paul al II-lea. Înainte de 2005, cardinalii erau nevoiți să doarmă în spațiul restrâns al Palatului Apostolic, reședința oficială a papilor.

În istorie au fost conclavuri care au durat luni sau chiar ani, dar în perioada recentă niciunul nu a depășit o săptămână.

Odată ce se obține majoritatea, cardinalul ales este întrebat dacă acceptă să fie papă. Dacă răspunsul este afirmativ, el devine papă din acel moment și este întrebat apoi care este numele pe care l-a ales în noua sa calitate - de obicei este ales numele unui fost suveran pontif sau al unui sfânt.

Din acest moment, cardinalul arhidiacon, care în momentul morții Papei Francisc era cardinalul francez Dominique Mamberti, va ieși în balconul central al bazilicii Sfântul Petru pentru a le transmite credincioșilor: 'Habemus papam' (Avem un papă). AGERPRES/(AS - redactor: Codruț Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)