Conferința de presă susținută de Președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri, 30 iulie 2025, o conferință de presă la Palatul Cotroceni.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:

Patru mesaje legate de justiție și de pensionarea magistraților.

În primul rând, am spus asta de mai multe ori, este total aberant ca, în legea actuală, pensia pe care o ia magistratul care alege să iasă din sistem să fie cât salariul, pentru că asta evident că încurajează oamenii să iasă din sistem, și, prin acest fenomen, noi am pierdut foarte mulți specialiști. Deci, mai mult decât banii pe care i-am pierdut, am pierdut calitatea actului de justiție, pentru că nimic nu poate să compenseze experiența pe care oamenii aceștia o au și calitatea actului de justiție se transpune în multe, inclusiv în indicatori economici, pentru că înseamnă predictibilitate în societate.

Tocmai de aceea, vreau să mulțumesc și să îmi arăt respectul față de magistrații care aleg să rămână în sistem, în ciuda faptului că sunt încurajați să iasă.

Deci de ce cineva ar alege pentru aceiași bani să rămână în sistem și să nu iasă la pensie, repet, pentru aceiași bani, pentru că sunt oameni care au vocație profesională și pentru că sunt oameni care simt responsabilitatea de a contribui la a pune societatea asta în ordine, și deci, încă o dată, vreau să le mulțumesc și să le transmit respectul meu acestor oameni.

Am avut, după cum știți, mai multe cereri de pensionare de analizat, 76 mai precis, în intervalul acesta. Din momentul în care, pe rând, urmare a diferitelor ședințe ale CSM, mi-au fost transmise cererile de pensionare, doi dintre magistrați și-au retras această cerere și au ales să rămână în profesie, ceea ce nu pot decât să apreciez. În două dintre cereri, magistrații spun că nu s-ar pensiona dacă n-ar fi tot acest tăvălug de informații despre ce se va întâmpla cu condițiile lor de pensionare mai departe. Intenționez să vorbesc la telefon cu aceste două persoane, doi magistrați, pentru a-i convinge să rămână.

Și lucrul important pe care vreau să-l transmit este că analiza e finalizată pe aceste 74 de dosare care au rămas. Ele vor fi publicate vineri după-amiază în Monitorul Oficial. Magistrații care doresc să rămână și eventual s-au răzgândit în acest interval de una-două luni de când au făcut cererea, dacă doresc, pot să-mi scrie până vineri la amiază.

Și, din nou, repet ce am spus de mai multe ori, v-am spus dumneavoastră de mai multe ori: în ceea ce privește noua lege cu privire la pensiile magistraților, este agreat de toată lumea că o să fie o normă tranzitorie care spune că persoanele care au avut niște condiții de pensionare și le au încă în acest moment, și le vor păstra, deci nu se afectează drepturile persoanelor care au deja aceste drepturi.

Bun. Din analiza acestor 74 de cereri de pensionare ne rezultă o întrebare către CSM: ce este cu această debandadă? Pentru că 70% din cererile de pensionare nu indică o dată precisă de pensionare. Din experiența mea, și dacă lucrezi în cofetărie, în industria de mașini, la cojocărie, la inginerie, la proiectare, oamenii se pensionează, dar au grijă să nu afecteze circuitul de producție și să prevadă cu un timp înainte momentul exact în care se pensionează. Așa cum am spus, pe cererile de pensionare ale magistraților nu se indică o dată precisă în 70% dintre cazuri. Și, când se indică, uneori e foarte, foarte aproape: 'vreau să mă pensionez peste două săptămâni', sau 'vă rog să mă programați în ședința de peste trei zile a CSM, ca să prind ședința', ceea ce nu e normal.

Mai mult de atât, există o regulă foarte bună pe care CSM a instituit-o în urmă cu câțiva ani, care spune că magistratul care dorește să se pensioneze cu cel puțin 90 de zile înainte anunță instanța la care lucrează, și conducătorul instanței are grijă să nu-l mai trimită în complet, astfel încât în aceste 90 de zile până la pensionare să poată să redacteze toate hotărârile pe care nu le-a redactat și, în felul ăsta, la momentul pensionării, să nu mai aibă niciun fel de obligație, deci e o normă foarte bună. 90% din cererile de pensionare nu verifică această condiție, adică, așa cum v-am spus, oamenii spun: 'vreau să mă pensionez', fără să fi notificat înainte, sau și când notifică înainte, sunt situații de genul 'e o notificare, vreau să mă pensionez în octombrie 2023', după care nu se mai întâmplă nimic, și în iunie 2025 apare o cerere 'știți că eu v-am notificat în 2023 că vreau să mă pensionez, vă rog, pensionați-mă în iunie 2025'. Nu se poate așa. Care e consecința? Consecința este că nimeni nu prevede când va fi momentul acesta al pensionării - și colegii mei sunt asaltați de telefoane: 'hai, când semnează Președintele, că noi nu știm cum să ne constituim completul'- , dacă oamenii rămân sau pleacă, nu e normal așa ceva, și Președintele nu este un notar, asta a spus Constituția, adică Președintele să ia o hârtie, să vadă că e semnătura doamnei Costache de la CSM și să semneze și el, să contrasemneze, nu ăsta este rolul Președintelui. Constituția i-a dat rolul de a da decretul de eliberare din funcție prin pensionare tocmai pentru a veghea la corectitudinea acestui proces.

Deci, cum vreau să lucrăm din momentul ăsta? Vreau ca - în acord evident cu reglementarea CSM la care am făcut referire - vreau ca un magistrat care dorește să se pensioneze să anunțe cu cel puțin 90 de zile înainte, în aceste 90 de zile și CSM, și Președintele să poată să facă toate verificările necesare, și, în acele 90 de zile, magistratul să fie scos din completuri, să poată să-și redacteze, și, în momentul în care își termină mandatul, să nu mai aibă nicio obligație. În felul ăsta există - și ăsta este rolul nostru, al politicienilor, să dăm predictibilitate, și o să revin la subiectul ăsta, pe măsurile administrative din justiție, dar și in interiorul structurilor din justiție să existe această predictibilitate.

Studiind aceste dosare, am observat, nu cunoșteam, o prevedere care este în Legea 303 privind statutul magistraților, o prevedere care, în opinia mea, este incorectă, și voi solicita Guvernului ca modificarea acesteia să fie inclusă în pachetul 2 de măsuri, care vorbește de pensionarea magistraților, anume reîncadrarea magistraților deja pensionați. Ce spune articolul ăsta de lege? Spune că un magistrat care s-a pensionat, în interval de trei ani de la momentul pensionării, se poate reangaja în sistemul de justiție - în fine, e un algoritm, la ce instanțe mai aglomerate - dar, în momentul în care face asta, primește și indemnizația de judecător, și 15% din pensia lui, și asta nu e corect.

Adică m-am referit mai devreme la magistrați care aleg să rămână în magistratură, deși ar putea să iasă la pensie cu aceiași bani, și nu e corect ca un coleg de-al lor să iasă din magistratură și să reintre, uneori pe același post, și să ia cu 15% mai mult decât cei care au ales să rămână în magistratură. Deci voi solicita ca această posibilitate să fie scoasă din legea privind statutul magistraților, și propunerea mea - evident că putem să discutăm pe marginea ei - propunerea mea este ca să dăm un termen nu de trei ani, ci de cinci ani, tocmai pentru că mai ales în acești ultimi cinci ani a fost toată această discuție, niciodată foarte clară, despre ce se va întâmpla cu pensiile magistraților, cinci ani în care judecătorul pensionat, fără condiții, să poată să revină doar cu indemnizația lui la aceeași instanță de unde a plecat.

Și, în fine, ultimul lucru, Prim-ministrul a anunțat componenta de pensia ale magistraților în cuprinsul acestui al doilea pachet, și ați văzut și dumneavoastră principalele măsuri de acolo. Vreau să avem o discuție cu toții factorii interesați, mă interesează subiectul acesta, exact din perspectiva a ce v-am spus mai devreme, că calitatea actului de justiție dintr-o țară e foarte important, deci în zilele imediat următoare vor avea loc discuții cu toții reprezentanții magistraților, ministrul justiției, Prim-ministrul, toată lumea, astfel încât o dată pentru totdeauna să închidem acest subiect și să existe predictibilitate în meseria asta de magistrat.

Să începem cu întrebările pe justiție și după aceea vă stau la dispoziție cu alte întrebări.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Ar putea fi această întrebare, primă întrebare legată cumva de domeniul justiției. Vorbim despre domnul Dragoș Anastasiu, v-a fost consilier onorific la Administrația Prezidențială...

Președintele Nicușor Dan: Nu e magistrat.

Jurnalist: Lăsați-mă un pic să adresez întrebarea și apoi îmi spuneți dumneavoastră. Voiam să vă întreb: cât timp a fost consilier la Administrația Prezidențială, ați știut despre situația domniei sale legat de acel dosar pe care l-a avut și de faptul că, timp de 8 ani, domnia sa a mituit un angajat al ANAF pentru a-și duce aceste firme pe care le are cumva într-o zonă și într-o direcție bună din punct de vedere economic?
Președintele Nicușor Dan: Nu am avut această informație.

Jurnalist: Și nu ați simțit să aveți această informație, în contextul în care domnul Dragoș Anastasiu a avut acces la un certificat ORNISS, inclusiv când a fost, bănuiesc, și la Administrația Prezidențială, dar, desigur, și la Guvern?

Președintele Nicușor Dan: Da, da. Deci, ca să lămurim chestiunea asta cu certificatul ORNISS. Domnia sa, după cum știți, a fost consilier onorific pentru domnul Bolojan, cât a fost Președinte interimar. În această perioadă, a obținut certificatul ORNISS, și certificatul ORNISS a continuat să funcționeze până în momentul prin care, prin demisie, a plecat de la Președinție la Guvern. În opinia mea, fără să fiu un mare specialist în ORNISS, verificările care se fac pentru obținerea acestui certificat sunt pentru acele vulnerabilități care vin din diferite forme de asociere cu persoane care nu sunt prietene cu statul român sau din anumite chestiuni în care respective persoane au învinuiri penale. Situația pe care a avut-o domnul Anastasiu a fost mai degrabă o chestiune de imagine dintr-o chestiune mai veche, din perspectiva ORNISS, așa cum o înțeleg eu.

Jurnalist: Vă întreb altfel, cumva legislația ORNISS ar trebui schimbată, pentru că ea funcționează la nivelul din 1992 și oamenii care obțin acel certificat ORNISS, de exemplu cei din Corpul Diplomatic sunt verificați, să spunem așa, la sânge, inclusiv până la gradul 2 de rudenie, pentru că lucrează cu informații strict de secret de stat, cei mai mulți dintre ei. Domnul Dragoș Anastasiu nu a fost verificat, a primit acest certificat ORNISS automat ce a obținut o funcție atât la nivel prezidențial, cât și în Guvernul României. Nu ar trebui modificată cumva legislația?

Președintele Nicușor Dan: Cred că a fost o verificare înainte să se dea acceptul...

Jurnalist: Într-un răspuns oficial din partea celor de la ORNISS, se arată faptul că sunt excepții pentru cei care fac parte din Executiv, astfel că acele verificări nu sunt atât de amănunțite ca, de exemplu, pentru cei care fac parte din Corpul Diplomatic.

Președintele Nicușor Dan: Dar a fost o verificare.

Jurnalist: Dumneavoastră, ar trebui să-mi spuneți că a fost cumva aici în zona dumneavoastră de activitate.

Președintele Nicușor Dan: Informația mea este că a existat un certificat, dar ce a făcut exact ORNISS n-am aprofundat.

Jurnalist: În același context, domnul Marian Neacșu, care a avut un dosar la un moment dat în 2016, a avut o situație și-a angajat fiica la cabinetul său parlamentar, este în Executiv. După același model pe care l-a urmat domnul Anastasiu, ar trebui să plece din Executiv?

Președintele Nicușor Dan: Întâmplător am fost în Parlament în mandatul 2016-2020, și au fost mai mulți demnitari care au pățit același lucru cum a pățit domnul Neacșu, prevederea legală nefiind, în opinia mea, suficient de explicită astfel încât să prevină tipul acesta de situație, angajarea unei rude la cabinetul parlamentar. Ä‚sta este răspunsul meu și, mai departe de atât, este o Coaliție în care fiecare dintre partide decide pentru pozițiile pe care le negociam.

Jurnalist: În opinia dumneavoastră, ar trebui sau nu să plece?

Președintele Nicușor Dan: În opinia mea, avem o Coaliție în care fiecare partid își decide persoanele pe care le nominalizează acolo.

Jurnalist: Și dacă mai îmi permiteți o lămurire, șefii serviciilor când vor fi numiți, SIE, SRI?

Președintele Nicușor Dan: După o discuție cu partidele, în următoarele săptămâni.

Jurnalist: Făcând referire la ce ați spus mai devreme, e legal ca Președintele să sune magistrații?

Președintele Nicușor Dan: Eu cred că da, atâta timp cât nu intră în dosare sau ceva, da, pe chestiuni din astea în care un magistrat se întreabă dacă să se pensioneze sau nu, eu cred că da.

Jurnalist: Bun, din direcția Palatului Victoria a venit astăzi o informație, există posibilitatea că al doilea plan de măsuri fiscale să fie amânat pentru sfârșitul lunii august. În acest context, ar fi corect pentru românii care vor plăti TVA mai mare că acest pachet să întârzie?

Președintele Nicușor Dan: Stați că nu înțeleg. Știu că a fost o ședință de Coaliție în această dimineață, în ședința de Coaliție urma să se agreeze cu privire la momentul pachetului 2...

Jurnalist: Cam asta reiese din informațiile pe surse.

Președintele Nicușor Dan: Bun, dacă știți dumneavoastră asta, înseamnă că pachetul 2 o să fie la sfârșit de august, cu aplicabilitate de la 1 septembrie. Dar dacă mă întrebați de TVA, TVA a fost pachetul 1, nu?

Jurnalist: Și ultima întrebare, veți merge în zonele afectate de inundații, respectiv în Suceava?

Președintele Nicușor Dan: În momentul acesta, sunt în contact cu autoritățile, am vorbit cu doamna ministră a Mediului, se va duce mâine. În măsura în care va fi necesar, da.

Jurnalist: În contextul în care Premierul Ilie Bolojan a anunțat ieri primele măsuri din reforma pensiilor speciale pentru magistrați, au apărut deja primele semnale că avem tensiuni sau chiar un conflict între puterea judecătorească și puterea executivă. Și mă refer aici la răspunsul pe care l-a dat Consiliul Superior al Magistraturii, în care, dacă-mi permiteți să citez, cei din CSM spun că aceste măsuri pentru reforma pensiilor speciale afectează grav independența justiției, 'vor duce la distrugerea sistemului de justiție', ba mai mult decât atât acuză faptul că această reformă este întreținută de factorul politic pentru a submina puterea judecătorească. Și avem, de asemenea, un judecător, membru CSM, care îl compară pe Premierul Ilie Bolojan cu un măcelar care distruge sistemul de justiție. Dumneavoastră ar trebui să fiți mediator între puterile statului, cum veți rezolva concret acest conflict? Veți merge, de exemplu, la o ședință a CSM sau cum am putea să evităm un conflict sau o reacție de asemenea natură din partea sistemului de justiție?

Președintele Nicușor Dan: În primul rând, cred că într-un moment în care România trece printr-o criză bugetară, cum este momentul acesta, mai mult decât în general în orice situație, fiecare între noi trebuie să ne măsurăm cuvintele și să nu aruncăm așa cu acuze unii față de ceilalți. Deci, avem o problemă, da. Faptul că în legea actuală pensia este cât salariul, asta este o problemă, așa cum am spus mai devreme. Problema asta trebuie corectată. Bineînțeles că sunt mai multe discuții, care să fie vârsta de pensionare. Toate aceste discuții, așa cum am spus mai devreme, trebuie să le purtăm cu toții cu calm. Să ajungem la o soluție agreată, astfel încât 10 ani de acum încolo, orice tânăr care se gândește dacă să se facă magistrat sau avocat, să știe ce viitor are în țara asta. Ãsta este răspunsul. Dacă începem de acum să ne înjurăm unii pe alții, nu cred că ajungem prea departe, și putem să ne uităm în trecut și să vedem toate încercările de a corecta această situație.

Jurnalist: Domnule Președinte, ce le spuneți românilor care văd că pensia medie a magistraților este de 25.000 de lei lunar, 5.000 de euro, din care partea contributivă este doar 3.200 de lei? Diferența se plătește lunar din taxele și impozitele românilor.

Președintele Nicușor Dan: Bun, aici sunt mai multe lucruri de spus. În primul rând, să ne uităm la salarii, la indemnizația magistraților, care sunt 4.000 de oameni, 4.000-5.000 de oameni în România, azi. Ca principiu, e bine ca magistrații să fie bine plătiți, tocmai pentru că importanța socială a muncii lor este mare, și tocmai pentru a preveni ca, în momentul în care dezbat cauze importante, pe de-o parte să nu fie tentați de diferite chestiuni colaterale, pe de altă parte să aibă o siguranță, un confort al muncii lor, pentru că deciziile lor au uneori mize de zeci de milioane, sau de mii, zeci de mii de persoane. Deci, ăsta este un principiu cu care sunt de acord. Mai departe, dacă salariul trebuie să fie 3.000 de euro, 5.000 de euro, 6.000 de euro, asta e o dezbatere pe care noi trebuie să o avem în societate. În ceea ce privește pensia, pensia raportată la salariu, aici este problema noastră. Faptul că - și asta este una din discuțiile care urmează în zilele următoare - dacă ea trebuie să fie 70%, 80% din salariu, tocmai pentru a încuraja oamenii ca atunci când sunt la apogeul capacităților profesionale să rămână în sistem.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți, vă rog, o ultimă întrebare. V-ați întâlnit astăzi cu fostul ministru al transporturilor, deputatul USR Cătălin Drulă. Dânsul spune că ați discutat despre continuarea proiectelor pentru București.

Președintele Nicușor Dan: Tramvaie.

Jurnalist: Putem înțelege de aici că v-ați ales urmașul la Primăria Capitalei și cum vedeți ideea unui candidat comun al dreptei pentru Primăria Capitalei?

Președintele Nicușor Dan: la data la care urmează să fie alegerile din București. Dacă principala problema Bucureștiului este transportul, cineva care are expertiză pe transporturi e binevenit în această competiție. Atât.

Jurnalist: Dar îndeplinește domnul Drulă profilul unui primar al Capitalei? Ați fost primar al Capitalei. Vedeți că domnul Drulă ar avea profilul de edil al Capitalei?

Președintele Nicușor Dan: Sigur, da.

Jurnalist: În continuarea întrebărilor colegului meu legate de magistrați, repet întrebarea lui, dacă aveți intenția de a merge la o ședință a CSM, și dacă, având în vedere aceste cuvinte grele care au fost spuse din partea CSM privind pachetul care îi privește pe magistrați, dacă dumneavoastră credeți că în acest moment există o cale de dialog și cum o să explicați ceea ce ați spus în intervenția dumneavoastră, ce înseamnă de fapt debandadă? Despre asta ați vorbit, de debandada din sistem, dacă puteți clarifica înainte de...

Președintele Nicușor Dan: Debandadă în ceea ce privește cererile de pensionare. Adică nu e admisibil ca, în această instituție de elită, sistemul judecătoresc din România, să nu există o minimă predictibilitate în privința datelor de pensionare, compunerea completurilor, și totul să funcționeze de o manieră informală, asta am vrut să spun. Mai departe, pe problema pensiilor magistraților, trebuie să avem un dialog, suntem cu toții oameni responsabili. Mulți dintre noi vedem, din păcate, scăderea calității actului de justiție în ultimii 4-5 ani, tocmai din cauza că nu a existat acest dialog și, în opinia mea, societatea ne obligă să avem dialog pe subiectul ăsta.

Jurnalist: Și ați sugerat că ați dori să participați la o ședință CSM?

Președintele Nicușor Dan: Desigur, da, o să particip de-a lungul mandatului la multe ședințe CSM, cu subiecte pe care le voi pregăti foarte bine.
Jurnalist: În urmă cu o lună, Guvernul lui Ilie Bolojan a plafonat sporul de condiții vătămătoare, însă magistrații, chiar la câteva zile de când a fost plafonat acel spor de condiții vătămătoare, și-au majorat sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, dar și sporul de confidențialitate. Care este imaginea care este dată în societate în contextul în care vedem toate aceste poziții din partea CSM, din partea judecătorilor, sunt nemulțumiți de pensiile speciale, însă vedem că își majorează indemnizațiile doar pe hârtie de la o lună la altă?

Președintele Nicușor Dan: Da, este un dialog necesar. Este un dialog necesar pe care urmează să-l avem, astfel încât, la capătul acestui dialog să închidem mai multe lucruri. Pe de-o parte, să dăm predictibilitate pentru meseria de magistrat, atât pentru tinerii care termină o facultate de drept, cât și pentru cei care își spun, cum am spus mai devreme, se întreabă dacă să rămână sau să nu rămână în sistem și, pe de altă parte, să închidem cumva imaginea de multe ori nedreaptă pe care magistrații o au în societate. Deci, trebuie să realizăm o pace socială cu privire la chestiunea asta.
Jurnalist: Și dacă-mi permiteți, v-a întrebat colega mea mai devreme despre Marian Neacșu. Acesta a fost reabilitat, a fost condamnat, iar mai apoi reabilitat, însă în Guvern mai este și Radu Oprea, care, de asemenea, a scăpat de o condamnare pentru că a plătit prejudiciul după ce a făcut evaziune fiscală, în contextul în care Dragoș Anastasiu și-a dat demisia. Nu este asta o dublă măsură și nu ar trebui să plece oameni care, totuși, au avut probleme cu legea din Guvern?

Președintele Nicușor Dan: Ar fi bine și ca deficitul nostru să fie 2% și nu 9%. Suntem într-o situație în care trebuie să avem multe constrângeri. Una din constrângeri este ca România să proiecteze pentru piețele financiare mai ales stabilitate. Această stabilitate presupune, și mulțumesc încă o dată, participarea tuturor partidelor pro-occidentale și, mai departe, fiecare dintre ele decide despre cine să fie reprezentanții lor. Pe de altă parte, dacă îmi permiteți să fiu puțin contra curentului, trebuie să ai și o expertiză tehnică în chestiuni care țin de administrație publică. Și suntem așa și așa, adică nu avem 50 de specialiști pe fiecare post pe care să-i aducem să guverneze o chestiune sau alta. E de lucru.

Jurnalist: Domnule Președinte, ministrul Justiției mai poate rămâne în funcție după ce, la câteva ore după ce Premierul Ilie Bolojan a prezentat proiectul cu principalele direcții pe care le vizează pentru reforma pensiilor magistraților, ministrul a venit și, practic, a desființat tot ce a spus premierul, șeful Guvernului? A vorbit inclusiv de nivelul pensiei care ar trebui să fie în continuare cât al indemnizației, că ar trebui etapizată perioada până la care se ajunge la vârsta de pensionare de 65 de ani. Cum se poate lucra astfel în Guvern?

Președintele Nicușor Dan: Repet ce am spus mai devreme, suntem într-o poziție în care România are nevoie de stabilitate și stabilitatea asta este obținută prin colaborarea unor structuri politice care în mod tradițional au avut opinii divergente. Faptul că ei continuă să lucreze împreună este un succes și o dovadă de responsabilitate. Și domnul ministru al Justiției și domnul Prim-ministru vor fi parte din dialogul din zilele următoare. Pentru moment, noi avem un proiect din discuțiile pentru pachetul pe pensii speciale din pachetul 2, componenta de pensii speciale din pachetul 2, astfel încât să ajungem la o versiune agreată de toată lumea.

Jurnalist: Dar este aceasta o manieră de a ieși public și a desființa ceea ce spune premierul pe un subiect atât de sensibil, în care am văzut că sunt afirmații pe care și dumneavoastră le-ați criticat un pic mai devreme, inclusiv ale membrilor CSM, de a ieși public și a se poziționa contra a ceea ce face Guvernul? Considerați că asta înseamnă colaborare, cum ați spus?

Președintele Nicușor Dan: Dacă viața reală ar fi enunț, demonstrație QED, n-ar mai exista meseria asta. Suntem în meseria asta, reprezentăm părți din societate care au opinii diferite, trebuie să mediem, asta e meseria.

Jurnalist: Și mai am o a doua întrebare. Comitetul Evreiesc American v-a îndemnat public să vă schimbați decizia de a întoarce la Parlament legea anti-extremism, pentru care și Curtea Constituțională în unanimitate v-a respins sesizarea..

Președintele Nicușor Dan: Da...

Jurnalist: ... și să reconfirmați angajamentul de decenii al României față de comemorarea Holocaustului și lupta împotriva antisemitismului. Sunteți decis în continuare să contestați această lege?

Președintele Nicușor Dan: Sunt două chestiuni distincte. Partea a doua a întrebării dumneavoastră, evident că România rămâne angajată în combaterea xenofobiei, combaterea antisemitismului și promovarea unei culturi a dialogului. Nu poate fi discuție despre asta. Prima parte a întrebării dumneavoastră, da, eu consider că această lege este neclară și, tocmai în spiritul unui dialog în cadrul societății noastre, pentru, dacă nu diminuarea, măcar pentru neamplificarea tensiunilor care există, trebuie ca o lege care se referă la aceste subiecte sensibile să fie foarte clară. Și acesta e motivul pentru care eu o să o trimit, după ce Curtea Constituțională va redacta motivația, Parlamentului, pentru a clarifica acele lucruri care, în opinia mea, sunt neclare.

Jurnalist: Domnule Președinte, tot legat de întrebarea colegei dinainte, pentru că lucrurile pot să fie privite și din direcția cealaltă, avem un draft al unui proiect de lege privind pensiile magistraților. Domnul Prim-ministru a afirmat ieri că a fost lucrat la Ministerul Justiției. Ministrul Justiției se declară străin de acest proiect. Dumneavoastră știți cine a lucrat la acel proiect și ce garanții oferiți că nu este vorba despre un proiect, nu știu, conceput de niște grupuri de interese obscure, chiar de oameni certați cu legea, pentru că am văzut că nu ducem lipsă?

Președintele Nicușor Dan: Bineînțeles că orice proiect de lege are statut de text pe foaie de hârtie. Ce contează este care va fi textul care va fi în Monitorul Oficial. Și ce am spus eu este că sper să avem un dialog și, în urma acestui dialog, să închidem cu compromisuri legitime din toate părțile, să închidem subiectul pensiilor speciale de magistraților.

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare, dacă îmi permiteți, pentru că ultimele zile cred că ați constatat și dumneavoastră că au fost foarte educative, cel puțin în privința nomenclatorului șpăgilor. V-aș întreba dacă dumneavoastră ați dat vreodată șpagă de supraviețuire, ca domnul Anastasiu, sau pentru a scăpa de șicanele Poliției ca domnul Bolojan, sau desigur, orice alt tip de șpagă inocentă și eventual prescrisă.

Președintele Nicușor Dan: Nu îmi aduc aminte.

Jurnalist: Domnule Președinte, omoloaga dumneavoastră de la Chișinău, doamna Maia Sandu, a avertizat că Rusia se pregătește să interfereze în alegerile parlamentare din această toamnă. Ce garanții - poate folosind chiar modele din România, ce au folosit rușii în România - ce garanții avem noi că securitatea națională a României este protejată de astfel de interferențe?

Președintele Nicușor Dan: Da, din nou mă întorc la acele comunicate din 18 iulie de la NATO, Uniunea Europeană și Guvernul Marii Britanii, care spun că există interferență rusă în Europa. Există un război hibrid al Rusiei în Europa, cu o componentă cibernetică și o componentă de dezinformare. Deci, astea sunt fapte. Pentru Republica Moldova, faptele sunt și mai clare, și mai intense, pentru că acolo, dincolo de aceste două componente, a mai existat o componentă, care a fost cumpărarea de voturi, care este dovedită în câteva mii de cazuri cercetate de Parchetul din Republica Moldova. O să fie niște alegeri importante, foarte importante pentru Europa în 28 septembrie, alegerile parlamentare din Republica Moldova. Ce poate România să facă, fără, evident, să interfereze cu procesul electoral - să ofere expertiză tehnică pe multe componente. De exemplu, pe componenta de securitate cibernetică, evident că suntem mai bine decât Republica Moldova și, la solicitarea omologilor, putem să-i ajutăm.

Jurnalist: Ați avut o astfel de discuție, dacă-mi permiteți, cu doamna Maia Sandu, despre aceste aspecte?

Președintele Nicușor Dan: Când am fost la Chișinău, am discutat inclusiv despre asta, da.

Jurnalist: Și pentru că tema acestei conferințe de presă, așa cum ați anunțat, este Justiția, m-aș întoarce puțin la domnul Marian Neacșu, dincolo de legalitate, pentru că înțelegem că a fost reabilitat, moralitatea se poate reabilita, domnul Președinte, sau, altfel spus, trebuie să se întâmple în fruntea Guvernului?

Președintele Nicușor Dan: Da, așa cum am spus, am introdus această nuanță, a fost un moment în care mulți demnitari din statul român, mulți, câteva zeci, care au avut același tip de problemă, e foarte bine că s-a clarificat. Mai departe, tot timpul, cum am răspuns colegului dumneavoastră, trebuie să faci o optimizare între integritate și competență.

Jurnalist: Spuneați puțin mai devreme că ORNISS verifică inclusiv eventualele asocieri cu persoane care nu sunt 'prietene ale statului român'. Voiam să vă întreb în contextul ăsta, domnule Președinte, dacă dumneavoastră considerați că interlopul Nicu Gheară este un prieten al statului român, din moment ce relația sa cu domnul Dragoș Anastasiu este extrem de clară și extrem de publică, sau dacă și dumneavoastră considerați, la fel ca domnul Ilie Bolojan, că nu este o problemă această asociere?

Președintele Nicușor Dan: Nu știu dacă am avut cea mai precisă formulare când am spus asta. Ar fi fost mai precis să spun 'persoane care pot să afecteze securitatea națională a României'. Domnul Nicu Gheară e o persoană controversată, știm cu toții, din...

Jurnalist: Dintr-un grup de interese.

Președintele Nicușor Dan: Da, dar, așa, la prima vedere, fără să fi văzut informări cu privire la domnia sa, nu știu să aibă vreo, cum să zic, o suspiciune de a afecta interesele de securitate ale României.

Jurnalist: Și legat de domnul Ilie Bolojan, chiar de premierul țării, care a povestit chiar din Guvern cum pe vremea când era antreprenor, a rezolvat 'prietenește' problemele cu oamenii legii ca să nu-și ia amendă, cum vedeți această situație? Este o problemă?

Președintele Nicușor Dan: Păi, cred că ce povestește domnia sa a fost acum vreo 30 de ani. Da, trebuie să, din nou, să avem un echilibru între o tranziție dintr-o perioadă de tranziție în care România trecea de la un sistem la altul și în care lucrurile nu erau foarte clare din punct de vedere legal și, să zicem, ultimii 10-20 de ani în care sistemul de drept legislativ-administrativ din România e cumva bine întipărit în mentalul colectiv și o faptă cum ar fi darea de mită e chiar foarte concretă.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți, foarte scurt, cum ați cataloga reacția autorităților după inundațiile din Moldova? Având în vedere că ele au început încă de duminică seara, trei persoane și-au pierdut viața, în primele zile nu am văzut autorități la fața locului. Abia, dacă nu mă înșel, marți a mers șeful DSU acolo, și acum ne spuneți că merge și un ministru.

Președintele Nicușor Dan: Păi, pe două componente. În ceea ce privește componenta de salvare, eu cred că eforturile au fost consistente. Problema noastră este - și chiar am văzut oameni muncind foarte, foarte bine și dedicat - problema noastră este în partea de prevenție, pentru că este o zonă în care fenomene din astea s-au mai întâmplat, putem să ne așteptăm că se vor mai întâmpla și întrebarea este: care este strategia statului român pentru cele câteva zeci de zone unde fenomenele astea se întâmplă, acolo este suferința noastră.

Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să vă supun atenției o chestiune de interes public, care revine în interesul public, de fapt. Snoop a publicat, recent, noi mărturii ale unor femei, inclusiv o fostă studentă SNSPA, care acuză că au fost agresate sexual de profesorul Marius Pieleanu, acuzații pe care domnul Pieleanu le neagă, evident. Din partea conducerii SNSPA, auzim doar tăceri asurzitoare. După informațiile noastre, s-a dat un fel de dispoziție de 'silenzio stampa', în ideea că dacă nu se vorbește despre un scandal, scandalul se stinge de la sine. Traumele acelor femei însă rămân. Aș vrea să vă întreb, domnule Președinte, având în vedere că nu este prima dată când SNSPA este în centrul unui astfel de scandal public - domnul Pieleanu a mai fost a ținta unor astfel de acuzații, la momentul respectiv dânsul și-a luat un fel de concediu fără plată - a fost o anchetă a Comisiei de Disciplină, o cercetare, de fapt, nu o anchetă, spun cei care au dat declarații pentru Snoop, că a fost vorba de acces restricționat la dosar, presiuni și demisia unuia dintre membrii Comisiei. Domnul Pieleanu s-a întors la SNSPA, studenții au boicotat cursurile, dar s-au dus la cele obligatorii, și vedem acum femei care ies public cu noi mărturii. Aș vrea să vă întreb, cum vedeți noul scandal de la SNSPA, faptul că această situație se tot repetă? Am mai avut și cazul Bulai, nu este doar cazul Pieleanu. Dacă credeți că SNSPA a tratat corect situația și implicit comunicarea pe această temă? Și aș vrea să vă întreb într-o cheie mai largă, dacă credeți că este nevoie de o regândire a cadrului legal, care să protejeze mai eficient studenții de hărțuiri?

Președintele Nicușor Dan: Da. E o chestiune foarte serioasă. Mai întâi să vorbim general. Deci, tipul acesta de manifestare este inacceptabil. De ce sunt în momentul acesta - din nou, vorbim de cazuri generale și o să mă întorc la cazul domnului Pieleanu - de ce, în cazuri care sunt deja documentate, victimele ajung să vorbească peste 10 ani, peste 15 ani? Asta e o problemă a statului român, pentru că ele nu au avut încredere la momentul la care fapta s-a întâmplat să meargă la autoritățile statului român să intervină. Și aici este ceea ce noi trebuie să construim. Așa cum am vorbit în urmă cu o săptămână, două, de victimele violenței domestice. Statul român nu trebuie să tolereze inclusiv fapta unui fost partener de a-și amenința fosta parteneră. Asta e ceva inacceptabil. Oamenii ăștia trebuie urmăriți penal, așa cum spune legea. Și în momentul în care societatea vede că în 10 cazuri, în 20 de cazuri au fost niște consecințe, atunci evident că oamenii sunt mai atenți la a respecta legea. Revenind la cazul SNSPA și Marius Pieleanu, cred că trebuie să fie o cercetare temeinică a universității și, bineînțeles, cu respectarea dreptului de apărare al celui învinuit, pentru că ăsta e un fundament al statului de drept.

Jurnalist: Dar tăcerea care vine din partea SNSPA, ce mesaj credeți că le transmite, pe de o parte, studentelor SNSPA și, pe de altă parte, potențialilor abuzatori?

Președintele Nicușor Dan: Eu nu am urmărit, bineînțeles, am văzut materialul, nu am urmărit reacția SNSPA în spațiul public...

Jurnalist: E niciuna..

Președintele Nicușor Dan: Ce cred eu că trebuie să se întâmple este ca o comisie de anchetă să fie constituită și, la sfârșitul investigațiilor, să ni se dea un rezultat al acestei investigații.

Jurnalist: Și a doua întrebare, vă rog, prima a fost cu mai multe ramificații, dar a fost prima. Domnule Președinte, un sondaj recent efectuat de INSCOP la comanda IICCMER, la care v-ați referit și dumneavoastră la el într-o intervenție, arată că circa 56% dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România. Pe lângă faptul că idealizarea unui regim vinovat de numeroase crime este un pericol pentru fibra morală a unei țări, nostalgiile comuniste au fost una din vulnerabilitățile exploatate temeinic de politicienii susținuți de Kremlin de-a lungul acestui război hibrid. În aceste condiții, istorici, experți, personalități ale societății civile opinează că fenomenul amplificării nostalgiei comunismului de către Kremlin și de către politicienii susținuți de către ei reprezintă deja o chestiune care ține de siguranță națională. Precum sunt convinsă că sunteți la curent, șeful INSCOP deja a cerut alocarea unei sume foarte mari pentru combaterea acestui război hibrid pe mai multe paliere, unul dintre aceste paliere fiind combaterea nostalgiilor comuniste. Aș vrea să vă întreb cum vedeți situația și dacă luați în considerare alocarea de resurse suplimentare pentru proiecte de recuperare a memoriei și pentru combaterea războiului informațional, și ce riscuri identificați pentru țară dacă lucrurile vor continua în trendul în care sunt acum, pe creștere. Deci, sondajul respectiv arată o creștere cu 10% din 2014 până în prezent.

Președintele Nicușor Dan: Da, da. Întrebarea este, bineînțeles - că vorbesc din nou, în general - evident, trebuie să spunem oamenilor, să reamintim celor tineri, mai ales ce a însemnat regimul comunist, da? Întrebarea - și trebuie să facem și vom face asta, dar, în opinia mea - întrebarea fundamentală este: ne cred ei pe noi? Aici este discuția, pentru că nu este - din nou, în opinia mea - nu este nici neocomunism, nu este nici extremism. Fenomenul social pe care noi îl trăim este o uriașă neîncredere a unei părți a populației față de autoritățile statului. Ea este întreținută, bineînțeles, sentimentul acesta, dar el este real. Și atunci lucrul cel mai important pe care noi trebuie să-l facem este să recâștigăm încrederea oamenilor, numind persoane competente în diverse funcții publice, reducând fenomenul corupției, evaziunea fiscală. În momentul acela vom fi credibili să spunem oamenilor că comunismul a fost ceva rău. Acum, pentru mulți dintre ei care sunt exasperați, și, bineînțeles, și furia lor este întreținută, dar ei sunt în mod legitim exasperați, orice am spune noi nu ajunge la ei.

Jurnalist: Două întrebări scurte. În luna august, Statele Unite, Pentagonul vor decide reconfigurarea sau menținerea actualelor trupe americane în Europa, inclusiv în Est. Aveți până în acest moment informații sau semnale, inclusiv în contextul în care pregătiți o vizită în Statele Unite, privind modificarea numărului de militari și de misiuni ale SUA în România?

Președintele Nicușor Dan: Nu. Adică nu am informații.

Jurnalist: Și a doua întrebări este despre un alt subiect, îmi cer scuze. Există un raport UNICEF, și informațiile au apărut astăzi că aproape o cincime dintre minorii supuși traficului de persoane găsiți în Franța, minori neînsoțiți, provin din România, Bosnia-Herțegovina. Minorii sunt doar o parte a cetățenilor români traficați în străinătate, dar și în România. Din informațiile mele, știu că traficul de persoane a fost un subiect important și în relația cu SUA. V-aș întreba dacă veți acorda prioritate acestui subiect.

Președintele Nicușor Dan: Da, răspuns afirmativ. Este, cum să spun, este parte dintr-un standard de civilizație și de moralitate pe care noi, ca stat, trebuie să ni-l asumăm.

Jurnalist: Sunteți mulțumit de cum Justiția din România tratează acest subiect?

Președintele Nicușor Dan: Nu sunt mulțumit de Justiția din România, în special de Parchete, așa cum am spus de multe ori, pe multe fenomene, inclusiv acesta. Pe de o parte, în zona de Parchete, cercetarea durează mult prea mult și nu este țintită. Este de foarte, foarte multe ori o activitate birocratică în care ne trimitem hârtii și în care nu suntem în stare să separăm cazuri importante de cazuri mult mai puțin importante, și atunci activitatea Parchetului este de foarte, foarte multe ori extrem de birocratică. Pe de altă parte, în momentul în care ajungem în faza de judecată, vedem și aici că dosare importante durează extrem de mult. Cum putem să corectăm lucrurile astea, o să fie o evoluție în timp. În orice caz, trebuie să dăm o mare importanță activității manageriale sau planului managerial al șefilor de Parchete, pentru că acolo este. Și am câteva experiențe banale din calitatea de primar cu Parchetele de pe lângă Judecătorii, care tratau absolut neuniform și birocratic chestiuni similare care puteau să fie tranșate odată pentru totdeauna. Și orice procuror la care ajungea un tip de dosar să aplice un algoritm și să-l rezolve într-o zi. Nu s-a întâmplat și îmi închipui că lucrul acesta se întâmplă în foarte, foarte multe zone din Parchete. Deci, în primul și în primul rând, managementul în Parchete, cu țintirea unor zone de corupție pe care noi le vedem. Și, doi, tot o chestiune de management în ceea ce privește instanțele, pentru că și aici suntem cumva supraîncărcați de dosare și nu există mintea limpede care să simplifice tot procesul. Pe scurt asta.

Jurnalist: În completarea întrebării colegii mele, aș dori să știu dacă aveți date noi în privința vizitei pe care ar urma să o faceți în Statele Unite ale Americii. S-a discutat despre luna septembrie. Este posibil că în această toamnă să aveți această întrevedere cu Președintele Donald Trump în Statele Unite?

Președintele Nicușor Dan: Bun. În primul rând, în luna septembrie este, după cum știți, această Adunare Generală ONU, la care se aniversează 80 de ani și la care o să meargă doamna ministru de externe, și cu această ocazie o să fie discuții mai aprofundate cu partea americană. Eu cred că o vizită prezidențială în Statele Unite trebuie pregătită foarte bine, inclusiv pe ceea ce am spus de multe ori în deplasările externe pe care le-am văzut, inclusiv sau în special pe partea economică, pentru că miza noastră este să ne conectăm economic și în felul ăsta să creștem investițiile în România și în timp să aducem prosperitatea.

Jurnalist: Însă care ar putea să fie orizontul de timp?

Președintele Nicușor Dan: Nu știu, începutul anului viitor, ceva de genul acesta.

Jurnalist: În ceea ce privește coaliția de guvernare, aș dori să știu cum caracterizați relația dintre partidele politice, mai ales că au fost multe neînțelegeri între liderii Coaliției până în acest moment, și cum ați vedea sau ce ar putea însemna mai degrabă ieșirea PSD de la guvernare, deși și Sorin Grindeanu a spus ieri că PSD nu ia în calcul acest lucru în acest moment, știm bine, potrivit surselor, că s-a tot discutat despre acest scenariu și că încă rămâne pe masă.

Președintele Nicușor Dan: Azi a fost o ședință, nu? Adică trebuie să separăm declarațiile publice inevitabile la politicieni de niște mecanisme care sunt funcționale, deci există o coaliție, există o majoritate, majoritatea asta a susținut Guvernul, a trecut primul pachet de măsuri, astea sunt fapte. Dincolo de asta, în mod legitim, fiecare dintre politicieni încearcă să arate oamenilor care i-au dat votul că le apără interesele, fiecare cum consideră de cuviință. Unii consideră de cuviință că e mai bine să taci, alții consideră că e mai bine să vorbești, dar asta este politica. Important este că, în momentul acesta, Coaliția funcționează și, vorbind foarte serios acum, acesta este un examen de maturitate pentru partidele noastre în momentul în care era interesul nostru național ca să există o coaliție stabilă.

Jurnalist: Poate fi dusă guvernarea mai departe fără Partidul Social Democrat?

Președintele Nicușor Dan: Eu nu vreau să intrăm în scenarii atâta timp cât există o coaliție în care, fiecare, pe de o parte, există un acord, și Coaliția asta funcționează în momentul acesta. Nu vreau să ne ducem mai în scenarii.

Jurnalist: Dacă mai permiteți o singură întrebare, în cazul suspectului crimei de la Mureș, Emil Gânj, înțelegem că Judecătoria Luduș a dat un mandat de arestare pe numele său în luna februarie a anului trecut pentru încălcarea ordinului de protecție. Dar aceste informații au fost implementate în baza de date ale Poliției, ale IPJ Mureș, anul acesta abia, abia după ce a avut loc această crimă din Mureș. Aș vrea să vă întreb, pentru că este o situație, un caz unic și o situație specială, dacă veți cere premierului sau ministrului de Interne o explicație cu privire la acest caz, mai ales că înțelegem că nu a început niciun fel de anchetă la IPJ Mureș.

Președintele Nicușor Dan: Da, e o informație pe care nu o aveam, o notez. Deci dumneavoastră spuneți că nu s-a implementat ceva ce ar fi trebuit să implementeze în sistemul Ministerului de Interne.

Jurnalist: Da, și a apărut abia după crima din Mureș. Un an de zile acele informații nu au fost transpuse într-un sistem.

Președintele Nicușor Dan: Dacă e așa, înseamnă că cineva a greșit.

Jurnalist: Tocmai din acest motiv vă întrebam dacă este posibil să cereți explicații premierului sau ministrului de Interne?

Președintele Nicușor Dan: Acum că mi-ați spus, da.

Jurnalist: Pe 4 iunie, tot aici, ne spuneați că pe 30 iunie o să veniți cu lista de consilieri, plus șeful Cancelariei prezidențiale. A mai trecut încă o lună, suntem pe 30 iulie, și nu am văzut această listă. Spuneți-ne, aveți consolidată lista de consilieri prezidențiali, pentru că aveți domenii oarecum descoperite, adică pe educație, sănătate, departamentul legislativ?

Președintele Nicușor Dan: Da, da, aveți dreptate. Tinerii Președinți se întâmplă să fie optimiști. Pe de altă parte, Administrația funcționează, adică ați văzut că am avut o agenda de politică externă extrem de încărcată. Pe zona legislativă există, chiar dacă nu există un consilier cu rang de demnitar care să coordoneze această echipă, avem o echipă de juriști care este foarte bună - ați văzut și niște excepții de neconstituționalitate. Urmează.

Jurnalist: Și încă o întrebare. În perioada în care erați primar, ați blocat avizul pentru Muzeul Holocaustului. Acum ați ajuns Președinte, prima dată ați atacat la CCR legea antilegionari, acum cereți reexaminarea. Cum credeți că vor evolua relațiile cu influenta comunitate evreiască în condițiile în care apar toate aceste sincope?

Președintele Nicușor Dan: Haideți să lămurim chestiunea cu Muzeul Holocaustului, care este o chestiune foarte serioasă. Prin anul 2017-2018, dacă nu mă înșel, statul român, prin lege, a oferit o clădire pe Calea Victoriei pentru Muzeul Holocaustului către Institutul 'Elie Wiesel'. Institutul 'Elie Wiesel' a făcut o achiziție publică - Institutul 'Elie Wiesel', parte a Guvernului României - a făcut o achiziție publică în care tema de proiect a fost restaurarea respectivei clădiri și funcționalizarea ei ca Muzeu al Holocaustului. Această licitație a fost câștigată de o echipă de constructori și arhitecți care au venit la Primăria Capitalei, au fost mai multe certificate de urbanism pe care le-a luat și care, spre stupoarea noastră, în anul 2022, dacă nu mă înșel, a venit cu o propunere în care, nerespectând tema de proiect și nerespectând valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui și construirea în loc a unui imobil similar, cu care nu am fost de acord, pentru că încălca regulamentul zonei protejate. Au fost mai multe rânduri de discuții. Am agreat - cred că asta s-a întâmplat pe la jumătatea lui 2023 - am agreat, printr-un certificat de urbanism, cu care toată lumea a fost de acord și pe care l-am emis, ce anume să se păstreze, cam 5% din clădirea existentă, adică fațadele și niște scări interioare, putând ca în proiect să fie demolate niște planșee, astfel încât niște exponate mai înalte să poată să fie expuse - în fine, chestiuni tehnice - și, după încă 4-6 luni, a venit din nou echipa de arhitecți cu un proiect care nu respecta certificatul de urbanism pe care noi l-am agreat și ne cerea un alt certificat, în care să demoleze și mai mult. Asta este jumătate din problemă. Cea de-a doua jumătate din problemă este că acea construcție din Calea Victoriei are niște părți care țin de alți proprietari, Transelectrica și nu mai știu exact cine acum, și că nu există... Articolul 1, alineat 1 din Legea 50 a construcțiilor, care spune că poți să dai o autorizație numai pentru proprietar, da. Atâta timp când nu există un acord al proprietarului ca altcineva să funcționeze în partea lui de clădire, autorizația nu poate să fie emisă, și problema asta de proprietate, aparent banală, nu a fost rezolvată încă de Guvernul României până în momentul în care eu am plecat din poziția de primar. Pe scurt, asta este povestea cu Muzeul Holocaustului.

Jurnalist: Și mi-ați răspuns doar la jumătate de întrebare. Cum vor decurge relațiile cu comunitatea evreiască privind toate aceste sincope, de la muzeu până la legea antilegionari și ceea ce au mai invocat diferite organizații internaționale privind poziționarea dumneavoastră?

Președintele Nicușor Dan: Eu sunt convins că poziția mea este absolut legitimă față de contextul legislativ existent. Una este să fii ferm împotriva manifestărilor xenofobe antisemite și alta este să dai o lege care mai mult încurcă decât ajută. Asta e ceea ce, în orice fel de interferență voi avea cu reprezentații comunităților, voi spune.

Jurnalist: Aș vrea să revenim un pic la pensiile magistraților. S-a mai încercat și în trecut o diminuare a acestor pensii, de fiecare dată însă măsura a fost declarată neconstituțională. Dacă acest lucru se va întâmpla și de această dată, luați în calcul organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției, astfel încât pensiile acestea să poată fi diminuate?

Președintele Nicușor Dan: Nu cred că este fezabil. Ce cred că este fezabil este să avem - pentru că modificarea Constituției știți bine care sunt pașii, și în special în urma unui referendum cât de complicat este - eu sper să avem o discuție cu juriștii la masă, mai ales că un actor implicat este Asociația Magistraților, CSM, astfel încât să găsim o soluție stabilă care să rezolve problema.

Jurnalist: Și pentru că tot vorbim de magistrați și de CSM, considerați că este nevoie de o îmbunătățire sau o updatare, o aducere la zi, a Legii răspunderii magistraților?

Președintele Nicușor Dan: Să zicem că sunt la 80% din cunoaștere pe subiectul acesta. Aș spune că problema uriașă pe care noi o avem nu este legea, ci o instituție care se numește Inspecția Judiciară, care judecă părtinitor, iar uneori judecă politic, adică sancționează magistrați care sunt incomozi, dar nu din motive profesionale, ci din motive de, în fine, de diferite răfuieli interne, și aici trebuie să ne concentrăm.

Jurnalist: Și o ultimă completare, dacă îmi permiteți. Revenind la întrebarea pusă la început de colega mea, legată de noul director de la SRI, aș vrea să vă întreb dacă aveți o listă scurtă și câte nume cuprinde aceasta.

Președintele Nicușor Dan: Da. 3-4.

Jurnalist: Domnule Președinte, mai devreme ați spus despre domnul Nicu Gheară că este o persoană controversată. Știați înainte de izbucnirea acestui scandal legat de domnul Anastasiu, care a dat mită la ANAF, de relația dintre domnul Anastasiu și domnul Nicu Gheară, relație de prietenie sau amiciție, cum vreți să-i spuneți?

Președintele Nicușor Dan: Nu.

Jurnalist: Și, în acest context, pentru că ați spus mai devreme că nu știați nici despre această relație, dar nici despre faptul că a dat mită, considerați că instituțiile și-au făcut treaba cum trebuie, în sensul în care atât Președintele, cât și domnul Bolojan spunea că nu știa despre aceste chestiuni, atât Președintele, cât și premierul nu trebuie informați de serviciile secrete, spre exemplu, despre vulnerabilitățile pe care le au oamenii din jurul lor?

Președintele Nicușor Dan: Așa cum am spus mai devreme, eu cred că - din nou, aici cred că cunoașterea mea e la 40% -, cu cunoașterea pe care o am în momentul de față, cred că instituțiile, serviciile trebuie să prevină atunci când există un risc la securitate națională, iar ce s-a întâmplat cu domnul Anastasiu a fost, mai degrabă, un risc de imagine, ca să spunem așa, adică nu a existat vreun risc ca domnul Anastasiu să fie șantajat, sau știu eu ce, astfel încât să-i fie afectate atribuțiile de serviciu. Avea o problemă de imagine, moralitate, cum vreți să-i spunem.

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare, dacă îmi permiteți. Spuneați că vineri veți publica acele decizii de pensionare ale magistraților.

Președintele Nicușor Dan: Care vor intra în vigoare, din cele 74, câte sunt acum, poate se vor răzgândi câțiva, din cele 74 sunt vreo 7-8 care vor intra în vigoare la 1 septembrie și toate celelalte vor intra în vigoare la 1 august, adică vineri. Deci, din secunda aia, toți judecătorii vor fi pensionați.

Jurnalist: Întrebarea mea este de ce abia vineri, și vă întreb asta în sensul în care considerați că ar putea apărea în spațiul public, pentru că am văzut reacții vehemente în ultima perioadă, ar putea apărea reacții în spațiul public despre acest termen, să fie considerat de către unii magistrați sau de către alte persoane un fel de presiune ca unii magistrați să se răzgândească, dintre cei care așteaptă până vineri?

Președintele Nicușor Dan: Nu. Cum poate cineva să preseze pe cineva care are un drept de pensionare să se răzgândească? Nu există o astfel de presiune. Ce am constatat eu citind - aici fac o paranteză. Am avut o primă tentativă de a soluționa cererile de pensionare, erau vreo 30-20 la momentul acela, la jumătatea lui iunie, și am constatat că nu aveam întreg dosarul de la CSM. L-am solicitat, mi l-au trimis foarte repede la toți cei care... și, ulterior, pentru toți ceilalți. Deci, ce am constatat eu, citind cu atenție dosarele, este că unii oameni niciodată nu și-au exprimat intenția de a se pensiona, deci oameni de 52-55 de ani, care puteau să se pensioneze de acum șase-șapte ani, unii dintre ei, și care brusc, în contextul discuțiilor despre rediscutarea Legii 303, și-au exprimat această intenție și doi dintre ei au spus-o cu cuvintele lor: 'eu aș vrea să-mi continui activitatea de magistrat, dar, în contextul nesiguranței care se proiectează în spațiul public, vă rog să-mi semnați cererea de pensionare'. Și, pentru că am văzut, și mai ales că e un fenomen care durează două luni, din momentul în care se face cerere, până se duce, se fac verificări, se întreabă câte hotărâri mai sunt de redactat, în fine. Între timp, cred că este mai clar în spațiul public că va exista această normă tranzitorie, că cine are un drept câștigat îl va avea în continuare, decât era la jumătatea lui iunie, de exemplu. Și atunci, mi se pare important pentru oamenii ăștia, care au vocația și vor să rămână în sistem, să facă anunțul ăsta.

Jurnalist: Domnule Președinte, în județul Caraș-Severin, un polițist a fost amenințat și în același timp umilit de un grup de localnici care încercau să-l apere pe un tânăr care fusese prins pe ATV după ce consumase alcool. Vorbim despre un agent tânăr, în uniformă, care își exercita meseria. Aș vrea să vă întreb în contextul în care, în același timp, oamenii legii încearcă să prindă acel criminal din Mureș, însă fără rezultat, dacă dumneavoastră considerați că Poliția Română își pierde din credibilitate și dacă vedeți aici o problemă.

Președintele Nicușor Dan: Da, o întrebare foarte bună. Știți că am fost de dimineață la ceremonia de absolvire a studenților de la Academia de Poliție. O întrebare foarte bună. Pe de o parte, răspuns parțial, Poliția Română are și succese pe care, din păcate, nu le comunică suficient. Ar trebui să o facă. Noi, din păcate, vedem numai eșecurile și ni pare că din cauza asta nu e o instituție bună. Totuși, România este o țară mult mai sigură decât multe țări europene, și asta din cauză că avem niște instituții care își fac treaba, și lucrul ăsta trebuie spus. Acesta este un lucru. Apoi, da, exact cum spuneam mai devreme de cazul generic al studentelor abuzate, de victimele violenței domestice, atâta timp când nu se imprimă în mentalul colectiv că un om care a îmbrâncit un polițist a făcut trei luni de pușcărie, atunci oamenii vor fi tentați, mai ales când văd un tânăr polițist sau o tânără polițistă, să continue. Deci noi trebuie să consolidăm statul acesta, și asta înseamnă, pe de o parte, Poliție, cu toate structurile care mă bucur că au intervenit foarte repede, dar asta înseamnă și Parchet, pentru că Parchetul, pentru un caz banal, cum este cel de acolo, în două zile ar trebui să încheie cercetarea, că nu e nimic de cercetat, am văzut toți la televizor ce s-a întâmplat, da? Trebuie doar să vedem cine sunt oamenii ăia. Și mai departe, Justiția, care într-un an să vedem toți, iată, niște oameni au îmbrâncit un polițist, au fost condamnați, o lună de pușcărie sau, în fine, cât a fost, ca să imprimăm odată în mentalul colectiv că există stat în România. Altfel ne vom învârti tot timpul în jurul cozii.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați făcut o campanie electorală antisistem și v-ați axat în special pe abuzurile statului. Însă atunci când și-a dat demisia, Vicepremierul Dragoș Anastasiu a invocat alte abuzuri, acelea ale ANAF. Astăzi ați vorbit despre oamenii care lucrează bine în urma dezastrelor și despre succesele Poliției, dar aș vrea să vă întreb, ca Președinte, dacă ați observat până acum surprize plăcute în sistemul bugetar, oameni competenți sau sisteme care funcționează bine?

Președintele Nicușor Dan: Da, sunt un om în spațiul public de mult. Vreau să vă spun că foarte mulți magistrați sunt extrem de bine pregătiți și dedicați meseriei lor, și stau și muncesc peste weekend, da? Tocmai pentru ca să aibă o calitate a muncii lor. În Primăria Capitalei, pe care o cunosc mai bine, că am stat patru ani și jumătate, am avut niște oameni extrem de competenți. Toată problema este, în opinia mea, o problemă de sistem. Deci, toate exemplele pe care le-am dat sunt cumva oameni care funcționează bine dacă li se trasează o direcție. Întrebarea este cum facem să avem și inițiativă în mediul public, că pe aia nu prea o vedem. Adică, la nivel de director general, director, nu vedem oameni cu inițiativă, toată lumea așteaptă să vină primarul, prim-ministrul sau tot așa, să le spună: 'fă aia'. Și dacă nu...

Jurnalist: Și aș vrea să revenim, dacă îmi permiteți, la cazul SNSPA. Pentru că astăzi ați vorbit despre responsabilitatea statului și a justiției în cazurile de abuz sexual. În dezbaterea prezidențială organizată de Euronews, pe 9 mai, ați vorbit mult despre tema educației și ați insistat pe faptul că școala are responsabilitatea de a le oferi elevilor abilități, printre aceste abilități și cea de a lucra în echipă. Snoop a scos la iveală...

Președintele Nicușor Dan: Scuzați-mă că vă întrerup! Și inclusiv abilitatea de a cunoaște funcționarea statului și a instituțiilor la care să apeleze în diferite momente, pentru că asta e important, legat de cazurile de abuz de care vorbim.

Jurnalist: Site-ul de investigații Snoop a scos la iveală două abuzuri la SNSPA comise de cei doi profesori, Alfred Bulai și Marius Pieleanu, ambele abuzuri scoase la iveală într-un singur an. Iar în acest context aș vrea să vă întreb, să lucreze în echipă pentru un student sau un elev înseamnă să lucreze cu încredere și cu profesorul, nu-i așa?

Președintele Nicușor Dan: Bineînțeles, bineînțeles. Și tocmai de aia - și din nou, vorbesc general - până în momentul în care se va dovedi vreo vinovăție, orice formă de abuz trebuie sancționată, cu atât mai mult cu cât ea este asupra unor adolescenți dintr-o poziție de putere, cum este cea în sistemul de educație.

Jurnalist: Dar, în acest context, școala, ca să nu punem și statul și justiția aici, doar școala, încă continuă să nu tranșeze aceste cazuri. Ce credeți că poate fi făcut ca elevii români să poată lucra împreună cu profesorii și să aibă încredere în ei alături de școală? Mă refer aici la niște decizii concrete care pot fi luate.

Președintele Nicușor Dan: Da, da. Imensa majoritate a profesorilor din țara asta sunt de bună credință. Noi avem cultural cumva o problemă în a lucra în echipă. Deci îmi puneți două întrebări, de fapt. Una, cum facem să stimulăm lucrul în echipă, și asta e o chestiune de educație, în care trebuie să schimbăm puțin mentalitatea în cuprinsul parcursului educațional, inclusiv a profesorilor - eu fiind din sistemul în care profesorul mă întreba și eu trebuia să-i răspund, nu se punea problema să facem ceva împreună. Asta e una. Și doi, chestiunea de prevenție a abuzului, adică profesorul care se gândește doar că poate să abuzeze, să știe că statul se uită la problema asta. Astea sunt.

Jurnalist: Câteva scurte întrebări legate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Prima întrebare este: veți publica și decretul de pensionare a doamnei Corbu, președinte, și în ce dată va intra?

Președintele Nicușor Dan: 1 august.

Jurnalist: 1 august. A doua întrebare...

Președintele Nicușor Dan: Și este și o doamnă vicepreședinte care a solicitat pensionarea.

Jurnalist: Mulțumesc. A doua întrebare se referă la noul președinte, CSM a desemnat-o pe doamna Lia Savonea. Există și un termen, oarecum strâns, în sensul în care până pe 17 septembrie, dacă nu mă înșel, doamna Savonea ar trebui să preia funcția.

Președintele Nicușor Dan: Nu. În ipoteza în care doamna Corbu nu se răzgândește, doamna Savonea va prelua pe 1 august.

Jurnalist: Am înțeles. Și veți semna decretul de numire a doamnei Savonea? Ați evaluat? Este... mă rog, au fost demersuri ale societății civile, cum că nu ar fi fost respectată procedura de desemnare. Ați evaluat această situație și ați luat o decizie?

Președintele Nicușor Dan: Deocamdată nu, dar foarte, foarte probabil voi semna, da. Adică, ca să fiu mai precis, am citit niște sesizări care mi-au fost făcute. Din punct de vedere juridic, le-am găsit neîntemeiate.

Jurnalist: Domnule Președinte, având în vedere că tot mai multe surse spun că UE ar putea opri o parte din ajutorul financiar dat Ucrainei, în problema, bineînțeles, știută acum, lupta împotriva corupției și acele legi controversate privind instituțiile anticorupție din Ucraina, ce ar putea însemna asta pentru România, mai ales că și dumneavoastră ați început să vorbiți despre reconstrucția Ucrainei, dar vedem că încă nu avem un prim pas, adică pacea?

Președintele Nicușor Dan: Da, sunt convins că o să se ajungă la o soluție negociată, și Europa nu-și permite să suspende ajutorul militar pentru Ucraina, pentru că e o chestiune care ține de propria sa securitate, iar reconstrucția are o componentă economică, să-i spunem - reconstrucție, firme, a reconstrui niște instalații, locuințe, rețele, și așa mai departe. Pe de altă parte, o componentă de asemenea de securitate, pentru că vom fi peste un teritoriu distrus într-o oarecare măsură și cu foarte multe arme la foarte mulți oameni.

Jurnalist: Și, în acest context, vedem că dezinformările, pe rețelele sociale mai ales, continuă privind războiul din Ucraina și o eventuală intrare a României în acest conflict. Știm că în preajma alegerilor au fost multe discuții despre inițiative legislative, cum să combatem acest fenomen. Dacă s-a mai făcut ceva și dacă instituțiile române pot să facă pași în acest sens.

Președintele Nicușor Dan: Da, pentru moment există un grup, la care participă mai multe instituții și care cumva analizează și îndepărtează dezinformarea. E o întrebare pe un an - doi de acum încolo și care este o întrebare generală europeană, cum să optimizezi procesul acesta.

Jurnalist: Știm că ați avut mai multe discuții cu partidele europene, RENEW și Partidul Popular European. Dacă veți decide până la urmă să vă afiliați unuia dintre acestea.

Președintele Nicușor Dan: Nu la cele două Consilii din octombrie. După aceea, mai vedem.

Jurnalist: În regulă. Și dacă îmi permiteți, referitor la proiectul privind pensiile magistraților, dacă putem avea un orizont de timp - sfârșit de august putem să vorbim despre...

Președintele Nicușor Dan: Eu cred că toată lumea vrea ca această chestiune să fie tranșată, să fie inclusă în pachetul doi.

Jurnalist: În momentul de față, se analizează în Executiv un proiect prin care să fie stopate detașările de la o instituție publică la alta. Inclusiv în Administrația Prezidențială există oameni care sunt detașați aici, la fel cum există oameni care sunt pensionari, dar totuși lucrează în Administrația Prezidențială. Cum vedeți dumneavoastră acest lucru și dacă există o dublă măsură în privința instituției din care faceți dumneavoastră parte?

Președintele Nicușor Dan: În ce privință dublă măsură?

Jurnalist: În privința oamenilor pensionați, care sunt angajați la Administrația Prezidențială.

Președintele Nicușor Dan: În primul rând că e o Administrație pe care nu o cunosc încă bine, adică sunt cam, nu știu 70, 80, 90 de oameni, din care am interacționat cu vreo 10 dintre ei, poate 20. Nu cred că am detașat eu pe cineva în perioada asta.

Jurnalist: Sunt detașați aici.

Președintele Nicușor Dan: Da. Dar în mandatul ăsta de două luni nu cred că a fost vreo detașare, asta legat de instituție. Apoi, din păcate, fenomene administrative sunt influențate de fenomene legislative care nu sunt bine puse în ordine. Adică în sistemul public, după ce am avut o lege a salarizării unitare, am avut câteva sute de acte normative care au bulversat totul, și atunci e cumva legitim - vorbesc general acum - e cumva legitim, dacă în instituția ta salariile sunt mai mici și vrei să aduci un om bun care, prin transfer, ar avea un salariu mic, dar prin detașare ar avea salariul mai mare, și el îți spune 'eu nu vin dacă îmi dai un salariu mai mic', și atunci e legitim să-l detașezi câte șase luni, câte șase luni, câte șase luni. Deci e complex. Noi trebuie să ne întoarcem la o lege a salarizării unitare și de care să agreăm toți că nu ne mai atingem cumva.

Jurnalist: Și a doua întrebare. Ca fost membru al administrației locale, v-aș întreba cum vedeți dumneavoastră stoparea anumitor investiții din 'Anghel Saligny', dacă aceste au ajutat cu adevărat administrațiile locale pentru a se dezvolta și dacă această perioadă în care vor fi stopate va fi o perioadă care va influența negativ în anumite zone, mai ales cele nedezvoltate.

Președintele Nicușor Dan: Da, evident că orice investiție este bună pentru o comunitate la modul general. Să zicem mai puțin 1-2%, celebrele terenuri de sport în pantă sau așa. Întrebarea este care este ierarhia acestor proiecte, și cred că nimeni nu a avut în toți anii ăștia o imagine de ansamblu și a putut pune în echilibru, adică, pe măsură ce un primar era mai influent, obținea mai multe fonduri decât un primar care nu era influent. Am depus și noi, ca primar al Bucureștiului, niște proiecte la 'Anghel Saligny'. S-a ales praful de ele, s-a așternut praful pe ele, mai precis. Și, din nou, în momentul ăsta, ca să vorbim foarte grosier, e mult mai bine să te concentrezi, să te uiți la imaginea de ansamblu care e conectată cu posibilitatea investițiilor de a veni în România decât niște chestiuni locale care pot îmbunătăți viața - de exemplu, un drum care se asfaltează poate să îmbunătățească confortul oamenilor de acolo, dar, dacă ei nu au de lucru, se vor duce în Marea Britanie. Deci tot timpul trebuie să pui în balanță lucrurile astea.

Jurnalist: Cum vedeți dumneavoastră rezolvarea crizei de personal din Magistratură, asupra căreia CSM a atras recent atenția, semnalând deficitul de magistrați, dar și faptul că mai mult de 800 de persoane îndeplinesc anul acesta condițiile de pensionare? Membrii CSM spun că situația ar putea aduce la blocaje în instanțe și va afecta ritmul de soluționare a cazurilor care și în momentul de față este foarte lent?

Președintele Nicușor Dan: Așa este, au dreptate. Dar și cum am spus aici, la punctul 3 și la punctul 1, de asemenea, a fost o aberație faptul că noi am stimulat oamenii să iasă din sistem și le dăm bani mai mulți celor care ies și se întorc. E bine că sunt 800 de oameni care aleg să muncească în continuare deși ar putea ieși la pensie și trebuie să le mulțumim acestor oameni. Pe de altă parte, trebuie să fim, cum să zic, echilibrați și predictibili în ceea ce privește viitorul sistemului. Cum am spus, mi-aș dori ca oameni să se întoarcă, pur și simplu, pentru că sunt niște judecători care au contribuit la echilibrul social, atât cât îl avem, prin deciziile care au voința asta de a pune în ordine lucruri, mai departe, prin aducerea oamenilor din avocatură, din alte profesii, în magistratură, dar haideți cumva să colaborăm în sectorul ăsta. De exemplu, când CSM a ieșit și a spus 'dezastru, Președintele nu semnează decizii de pensionare', putea să dea un telefon înainte, să vadă care e situația, adică să nu mai punem din nou și din nou paie pe foc pe un sistem care este instabil.

Jurnalist: Și aș mai avea o curiozitate, ați spus că îi veți suna pe cei doi magistrați care nu au decis dacă vor ieși la pensie sau nu...

Președintele Nicușor Dan: Nu, ei au semnat, mai întâi au zis că n-ar vrea, dar după aceea au făcut-o.

Jurnalist: Și ce le veți spune ca să-i convingeți să rămână în sistem?

Președintele Nicușor Dan: Nu vreau să-i conving, vreau doar să-i întreb dacă, în condițiile în care e clar acum că o să fie acea normă tranzitorie și că drepturile nu se pierd, dacă își mențin sau nu. Fiecare, bineînțeles, face ce vrea cu viața lui.

Jurnalist: Aveți obligația de a elabora în primele șase luni de mandat o nouă strategie de apărare. Ați început deja procesul în cadrul Administrației? Și dacă da, ne puteți spune dacă veți păstra conceptul de securitate extinsă, care permite serviciilor de informații să intervină într-un număr mare de politici publice?

Președintele Nicușor Dan: Depinde ce înseamnă să intervină.

Jurnalist: Păi, chiar dumneavoastră ați solicitat lunile trecute, la preluarea mandatului, ca SRI și serviciile să ajute ANAF să combată marea evaziune.

Președintele Nicușor Dan: Exact. Da. Ca să precizăm, serviciile sunt servicii de informații. Ele nu trebuie să interfereze cu activitatea administrativă. Ele trebuie să comunice instituțiilor, să le spunem, civile, zonele în care, prin specificul muncii lor, observă că se întâmplă fenomene de corupție, evaziune fiscală sau ceea ce va spune Strategia. Și eu cred, da, că e important. Eu cred că corupția este un fenomen important, nociv pentru societatea noastră, evaziunea fiscală, de asemenea, pentru că dezechilibrează bugetul. Deci, în sensul ăsta, da, o să aibă atribuții sau Strategia va fi una extinsă la domenii sociale importante, cu mențiunea că nu o să fie interferență neconstituțională, ci serviciile doar vor oferi informații. Prima parte a întrebării, au fost trimise solicitări către toate instituțiile care au raport cu Strategia de securitate, astfel încât ele să trimită propuneri, după care va fi un prim proiect al Strategiei, va fi o consultare, și în cele șase luni o vom avea.

Jurnalist: Și o foarte scurtă întrebare pe politică externă. Primele vizite oficiale în vest au fost în Germania și Austria. Pare-se că vă repoziționați către nucleul continental dur, e o schimbare de strategie? În mod tradițional, Președinții de dinaintea dumneavoastră se uitau către Londra și Washington. Dacă da, cu ce scop?

Președintele Nicușor Dan: Nu, au fost niște invitații la care am răspuns, acestea două. Deci, au fost niște invitații, am răspuns.

Mulțumesc!

Departamentul Comunicare Publică