Câteva mii de persoane sunt aşteptate, sâmbătă, 6 iulie, să participe la tradiţionala manifestare "Ziua celor 1.000 de fete secuience", care are loc la Şumuleu Ciuc, la marginea municipiului Miercurea-Ciuc, şi care are rolul de a păstra şi promova portul şi tradiţiile secuieşti.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că evenimentul este unul foarte important, axat pe valorile tradiţionale ale comunităţii secuieşti.

"Întâlnirea celor 1.000 de secuience este un eveniment foarte important, care an de an ne încântă şi aduce aproape de noi, de comunitatea noastră şi de tinerii comunităţii noastre portul popular, muzica populară, cultura tradiţională secuiască. Este nevoie ca în fiecare an să putem să ne organizăm şi să fim alături de ceilalţi, având ca bază acele valori esenţiale care ne-au fost transmise şi pe care vrem să transmitem mai departe pentru tineri, vorbim de valorile tradiţionale ale comunităţii secuieşti", a declarat Korodi Attila.

Acesta a arătat că, la fel ca în fiecare an, ceremonia de deschidere a manifestării va avea loc sâmbătă dimineaţa, în centrul oraşului, pe platoul din faţa Palatului Administrativ, când se reunesc şi vor dansa împreună membrii ansamblurilor folclorice de amatori.

După acest moment, se va da startul manifestării, iar participanţii vor merge la Şumuleu Ciuc şi vor asista la slujbă religioasă, în catedrala franciscană.

Ulterior, ansamblurile folclorice vor urca în şaua dintre dealurile Şumuleu Mare şi Şumuleu Mic, de la marginea oraşului, acolo unde are loc, în fiecare an, şi pelerinajul de Rusaliile Catolice şi vor vor evolua, timp de câteva ore, pe scena în aer liber.

Directorul Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita, András Mihály, a declarat că pe scenă se vor afla peste o mie de dansatori, dar numărul celor prezenţi la faţa locului va fi mult mai mare.

"Această întâlnire este întâlnirea portului popular, întâlnirea cântecului popular, întâlnirea rugăciunii", a spus acesta.

La rândul său, viceprimarul municipiului Miercurea-Ciuc, Sogor Eniko, s-a declarat fericită că se organizează acest eveniment.

"Sunt fericită că se organizează acest eveniment, care are un simbolism foarte puternic, contra globalismului şi a omogenizării culturale. Şi, ca în poveste, garanţia viitorului este fata şi ne arătăm puterea de o mie de ori, în fiecare an", a afirmat Sogor Eniko.

Directorul adjunct al Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita, Fuleki Zoltan, a precizat că la "Ziua celor 1.000 de fete secuience" vor participa 36 de ansambluri folclorice, din aproximativ 30 de localităţi din Covasna, Harghita şi Bacău.

Acesta i-a rugat pe cei care vin la eveniment cu căruţa sau călare să nu consume băuturi alcoolice în timpul drumului şi să respecte regulile de circulaţie iar pe ceilalţi participanţi la trafic i-a îndemnat să aibă răbdare, pentru ca toată lumea să ajungă la destinaţie în siguranţă.

La locul evenimentului va fi organizat şi un târg de produse artizanale, ateliere ale meşteşugarilor, iar turiştii vor putea să îmbrace portul popular secuiesc, dacă vor dori.

În acest an, localitatea Sândomnic este gazda onorifică a manifestării "Ziua celor 1.000 de fete secuience", primarul comunei, Karda Robert, exprimându-şi speranţa că această tradiţie va fi dusă mai departe de fetele participante la eveniment.

"Ziua celor 1.000 de fete secuience" este o sărbătoare iubită în zonă, care reuneşte, în fiecare an, mii de persoane, cei prezenţi spunând că este o sărbătoare a familiilor, a comunităţii, a păstrării şi a promovării valorilor tradiţionale.

Evenimentul cultural este organizat de Ansamblul Naţional Secuiesc Harghita, Primăria Miercurea Ciuc, Biserica Franciscană, Primăria Sândominic şi Consiliul Judeţean Harghita.

Manifestarea s-a desfăşurat pentru prima dată în anul 1931, fiind organizată de etnograful maghiar Domokos Pal Peter şi de un călugăr franciscan.

Un alt eveniment de promovare a portului popular local, respectiv "Ziua Portului Popular Secuiesc", va avea loc vineri, iar toţi cei care doresc sunt invitaţi să poarte costume tradiţionale sau o parte a acestora, inclusiv la locurile de muncă. AGERPRES / (A, AS - autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)