Rolul mass-media în apărarea digitală, ce pot face canale mass-media pentru a face credibilă informaţia în zona digitală au fost temele unei dezbateri din cadrul celei de-a doua ediţii a conferinţei internaţionale de securitate cibernetică, Bucharest Cyber Security Conference, organizată vineri de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).

Potrivit unor date prezentate de moderatorul panelului, Ion Vaciu, la nivel global, informarea de pe site-urile web a scăzut de la 32% în 2018 la 22% anul acesta şi a crescut social media de la 23% la 30%, iar principalele porţi de acces la informaţie sunt motoarele de căutare - 25%, alertele mobile - 9%, agregatoarele - 8%, în timp ce e-mail-ul, cea mai folosită aplicaţie de când există internetul, pentru prima dată în istorie a scăzut.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Preşedintele Centrului pentru prevenirea conflictelor şi avertizare timpurie, Iulian Chifu, a subliniat că în ţara noastră nu există în acest moment un instrument care să ţină de societatea civilă şi care să se ocupe de ştirile false şi de războiul informaţional.

"Pe zona războiului informaţional, v-aş putea spune cum arată gândirea şi funcţionarea în România. (...) Componenta care ţine de electronic, adică audio-vizualul, şi, mai nou, pe lege, zona din social media revine CNA. CNA are în momentul de faţă atribuţia şi poate interveni. (...) Partea care rămâne în discuţie este partea care ţine de societate civilă, de mass-media însăşi, de zona academică, deci spaţiul acesta public pe care să îl asaneze profesioniştii fără niciun aport de natură guvernamentală, inclusiv de natură financiară. Am avut tentaţii şi tentative de a construi un asemenea instrument în sensul în care ne-am întâlnit, vorbesc de viaţa trecută, la Guvern, şi cu zona academică, şi cu zona ONG-urilor şi cu zona mass-media, conştientizând partea asta şi nevoia, însă acolo trebuie spus foarte clar - există anumite ciocniri între diferitele componente şi nu mai avem instituţii", a explicat Chifu.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

El a menţionat că fostul Club Român de Presă, "aşa cum a fost el", acum 20 de ani, "avea încă o relevanţă" din punct de vedere etic, moral, profesional.

"Nu-l mai avem şi, în principiu, asociaţiile aferente au cam dispărut. Nu există formulă de a strânge cele trei componente împreună al căror rol ar trebui să fie exact acesta - de a primi sesizări şi de a evalua din punct de vedere profesional dacă e vorba de fake news, dacă e vorba de deepfake, dacă este vorba de informaţie, dacă e legitimă, dacă e o greşeală legitimă a unui jurnalist care nu şi-a făcut treaba, poate, pe deplin sau este o chestiune intenţionată. (...) Instrumentarul nostru de a ne apăra este şchiop şi este şchiop acolo unde societatea civilă, mass-media, zona academică au şi ele responsabilitatea lor, nu e o chestiune care ţine exclusiv de stat", a evidenţiat Iulian Chifu.

Potrivit Mariei Ţoghină, jurnalist la Societatea Română de Radiodifuziune, cei care ascultă radioul public nu sunt pregătiţi "pentru capcanele şi vulnerabilităţile internetului".

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"De fapt, publicul nostru este încă analogic şi ne urmăreşte pe frecvenţele radio. Cred că în momentul de faţă Radio România continuă să ofere servici de calitate, informaţii şi educaţie, în primul rând pentru cei care sunt la nivelul primelor interacţiuni cu ceea ce înseamnă zona digitală. Din această perspectivă, avem publicul care este cel mai puţin alfabetizat digital, publicul adult, matur, seniorii, care sunt şi primele victime, cei pe care îi cunoaştem cu toţii în metoda tradiţională 'accidentul'. (...) Nimeni nu îi pregăteşte pentru capcanele şi vulnerabilităţile internetului. Din această perspectivă, noi, la Radio România, am început să realizăm emisiuni speciale, tematice, dedicate acestei lumi cu totul nouă pentru publicul matur, adult, pentru seniori, să-i ajutăm să înţeleagă modul în care evoluează lumea, cum se schimbă, cum să utilizeze acest instrument în siguranţă. Pe de altă parte, punem accent şi pe educaţia tinerilor în acest domeniu, avem oferte speciale, suntem prezenţi şi pe internet cu programe şi emisiuni, cu informaţii şi, pe toate frecventele, pe categorii speciale de public", a afirmat Maria Ţoghină.

Cătălina Matei, redactor AGERPRES, a menţionat că Agenţia Naţională de Presă a fost prima instituţie care a iniţiat cursuri de jurnalism de securitate cibernetică pentru ziarişti din toată ţara.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"AGERPRES este partener din 2016 cu DNSC. Am fost prima instituţie care a iniţiat cursuri de jurnalism pentru ziariştii din toată România de securitate cibernetică. Noi pornim de la principiul că jurnaliştii sunt parteneri esenţiali în orice campanie de conştientizare şi educare digitală. În luna aprilie a acestui an, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică a lansat prima platformă instituţională europeană de tranzacţionare de active digitale care gestionează NFT-uri ((Non-Fungible Tokens). Lansarea acestei platforme a reprezentat o etapă importantă pentru România, deoarece a evidenţiat angajamentul ţării noastre faţă de inovaţia digitală şi avansarea tehnologică în noile ecosisteme descentralizate emergente ale blockchain şi Web3. Ca parte a lansării acestei platforme, există şase colecţii instituţionale de NFT-uri disponibile ca obiecte digitale de colecţie, printre acestea fiind şi ale Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, pe lângă cele ale Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, sportivului David Popovici, Romfilatelia, Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I" şi ICI Bucureşti", a precizat Cătălina Matei.

Ea a adăugat că această colecţie de NFT-uri "Memories of Future Self" cuprinde fotografii din arhiva premiată a AGERPRES, care prezintă momente rare din istorie.

"ANP AGERPRES este cea de-a doua instituţie de presă din Europa, după Asociated Press, care a lansat o colecţie de NFT-uri, o instituţie care are peste 133 de ani de existenţă şi o arhivă foto istorică de peste 4,5 milioane de fotografii şi peste 40 de ţări partenere", a explicat redactorul AGERPRES.

Claudiu Pândaru, jurnalist la Digi 24, a evidenţiat că datele prezentate de moderator arată că, în prezent, oamenii folosesc Facebook, Instagram, TikTok ca pe un browser.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Publicul, utilizatorii, cetăţenii, mai ales în România, unde peste 80% dintre concetăţenii noştri au acces la social media prin intermediul internetului, de cele mai multe ori prin intermediul smartphone, cetăţenii folosesc Facebook, Instagram, TikTok, îl folosesc ca pe un browser. Ăsta este primul lucru pe care ni-l indică acest grafic, nu că s-a schimbat sursa de unde îşi iau informaţia, ci că s-a schimbat mediul pe care intră pentru a găsi informaţie. (...) E foarte dificil să pui povara educaţiei publicului doar în cârca sau în dreptul mass-media. Să ştiţi că nu e rolul nostru să învăţăm cetăţenii să facă deosebirea dintre o informaţie falsă şi una reală. Ţine de igiena fiecăruia dintre cetăţenii care o au în faţă, ţine de şcoală. Da, va ţine, şi o să-şi dea seama rapid, şi de media publică, finanţată de stat, din banii noştri, acest lucru. (...) Mă îndoiesc că există, nu doar în România, ci la nivel internaţional, strategii foarte clare pentru a combate chestiunea asta", a afirmat el. AGERPRES/(A - autor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)