Cea de-a doua zi a Festivalului Intercultural ProEtnica a fost una plină de concerte şi spectacole, susţinute de ansambluri care au reprezentat 11 minorităţi naţionale, cu mesajul comun 'Unitate în diversitate'.

Pe tot parcursul zilei, turişti şi spectatori s-au prins în horă alături de dansatori în Piaţa Cetăţii Medievale Sighişoara, punctul culminant fiind concertul susţinut de cunoscutul artist Ionuţ Galani, în care au dansat simultan ansamblurile Uniunii Elene din România. Seara s-a încheiat cu un spectacol de lasere şi lumini.

"A fost un moment de excepţie, aşa cum de altfel ne place să credem că s-a întâmplat în fiecare an, pentru că Ionuţ Galani nu vine pentru prima oară la Sighişoara. Este un prieten bun al organizaţiei noastre, este o vedetă în ceea ce priveşte muzica grecească. Am remarcat numărul extraordinar de mare de persoane care au participat în piaţă, deci un public numeros, entuziast. Ca de obicei, am spart farfurii, am aruncat mii de şerveţele, un lucru extraordinar de frumos pentru copii. Noi am adus foarte multe ansambluri, dar şi foarte multe generaţii. (...) Noi avem 55 de ansambluri şi astăzi am avut 16 prezente", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Uniunii Elene din România, deputatul Dragoş Zisopol.

Cei mai norocoşi au avut parte şi de un CD cu Ionuţ Galani.

"Ceea ce a fost foarte frumos şi am repetat anul acesta - Uniunea Elenă din România a inscripţionat 400-500 de CD-uri cu Ionuţ Galani, cu aprobarea domniei sale, şi le-am oferit publicului larg în regim de gratuitate. Au fost sute de oameni care s-au înghesuit efectiv pentru un CD. La final, aşa cum facem de fiecare dată, împreună cu copiii noştri minunaţi, am adunat şi cioburile de la farfurii, am făcut curat. Totul înseamnă normalitate. Cred că cea mai importantă este educaţia acestor tineri care vin şi evoluează în cadrul UER. Noi, cei care le suntem alături, trebuie să le fim modele şi să-i ducem pe calea cea bună pentru România şi pentru toţi ceilalţi, pentru viitorul nostru", a spus preşedintele UER.

La spectacolul oferit de ansamblurile Uniunii Ucrainenilor din România, în Piaţa Cetăţii, cei mici au ţinut în mâini steaguri ale Ucrainei.

"Am venit de la Şcoala Gimnazială Ştiuca şi am venit foarte mândri să reprezentăm etnia ucraineană, cântecele, tradiţiile şi dansul ucrainean. Copiilor le place foarte mult ceea ce fac, fac cu toată dragostea şi dăruirea, sunt fascinaţi de dans, cântec", a precizat profesoara Mioara Cinar, coordonatorul ansamblului de dans "Zoloti Druzi" din Ştiuca, judeţul Timiş, din care fac parte copii cu vârste cuprinse între 6 şi 11 ani. Au mai evoluat din partea ucrainenilor ansamblurile "Primavara/ Vesna" din Rogojeşti, judeţul Botoşani, Cervona Kalena, Negostina, judeţul Suceava, "Nadiia" din Repedea, judeţul Maramureş, şi a avut loc un recital susţinut de Simina Colopelnic din Remeţi, judeţul Maramureş.

Printre cei care duc mai departe tradiţiile etnicilor germani sunt artiştii grupului de dans şvăbesc Edelweiß din Deta, judeţul Timiş, din partea Forumului Democrat al Germanilor din România.

"Ne-am prezentat astăzi cu două porturi de sărbătoare. Atmosfera este deosebită. Sighişoara ne-a cucerit de anul trecut şi copii şi-au dorit să revină. A fost un cântec despre prietenia adevărată, pe care copiii l-au învăţat la un seminar de dans care a fost organizat în Banatul de munte. Sperăm să fim prezenţi şi la ediţiile viitoare, pentru că este un eveniment deosebit", a spus Elena Şomanţu, coordonator.

Potrivit acesteia, copiii sunt dornici să promoveze tradiţiile, pe parcursul anului fiind organizate multe alte evenimente legate de tradiţii, precum şi de sărbătorile religioase. "Punem accent pe Paşte, pe Crăciun, pe perioada de Advent, de dinaintea Crăciunului. De Sfântul Martin organizăm sărbătoarea lampioanelor, a felinarelor. De Paşti avem un obicei frumos - tinerii băieţi merg să vestească sărbătoarea prin nişte sfârleze", a spus ea.

Mesajul "Toţi suntem fraţi" a fost transmis de pe scena ProEtnica de către artiştii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

"Acesta este mesajul nostru - "Toţi suntem fraţi!". De fapt, de aceea venim la ProEtnica, pentru că într-adevăr toţi suntem fraţi, toţi vrem pace, toţi dorim să fim prieteni şi să trăim în bună pace. Formaţia Klezmer Mazal Tov este prima formaţie Klezmer din ţară de după al Doilea Război Mondial, înfiinţată în 2022, la iniţiativa profesorului Vasile Socea, care este şi dirijorul formaţiei. Ceea ce promovăm noi, cu precădere, este muzica Klezmer şi cântecele idiş tradiţionale specifice zonei geografice în care noi trăim", a precizat Sulamita Socea, solista formaţiei Klezmer Mazal Tov din Cluj.

Din partea comunităţii evreilor din Oradea au concertat cantautorii Alexandrina Chelu-Schorr şi Florian Chelu Madeva, care au revenit pe scena din Sighişoara cu un proiect original - muzică pe versurile a peste 30 de poeţi evrei din România care au scris în limba română.

"Şi am zis ca ar fi foarte frumos ca, în felul acesta, să împărtăşim la Sighişoara cu celelalte etnii faptul că putem cânta pe Nina Cassian, pe Aurel Baranga, pe Veronica Porumbacu. Am găsit şi poeţi în viaţă cărora le-am cântat poeziile. Bucuria este mare, că în felul acesta am putut arăta că poeţi de etnie evreiască au putut lăsa o picătură de cultură şi în identitatea românească, şi-au lăsat amprenta culturală şi e păcat să nu o aducem în faţă. Noi o facem prin muzică, asta este bucuria noastră, în felul acesta aducem laolaltă poezia şi muzica", a declarat Alexandrina Chelu-Schorr.

Corul B'nei Milu al Comunităţilor Evreilor din Braşov nu a lipsit la niciuna dintre cele 19 ediţii ale festivalului intercultural, coordonatoarea acestuia, Cristina Plugaru, subliniind că artiştii evrei aparţin acestei mari familii ProEtnica.

"Dirijorul nostru este Răzvan Mureşan, un om extrem de dedicat, care de 20 de ani ne susţine, ne îndrumă, ne este alături. Suntem nu numai un cor, ci şi o familie şi întotdeauna venim la ProEtnica fiindcă înţelegem că ProEtnica trebuie să adune toate minorităţile. Facem parte din această mare familie - ProEtnica - şi ne bucurăm să fim aici an de an. Trupa a fost înfiinţată prin 1974, noi suntem urmaşii celor care au pus pietrele de temelie. (...) Cei care au înfiinţat acest cor sunt majoritatea în Israel, iar noi încercăm să transmitem mai departe, cu mândrie şi onoare, tradiţia. Repertoriul nostru este compus atât din rugăciuni, dar şi cântece laice israeliene şi idiş. Trebuie să menţionez aici numele domnului Katz Rudy, binecuvântată să-i fie memoria, care m-a ajutat să scriu textele cântecelor idiş, şi de câte ori le cânt mă gândesc la poveştile din tinereţea dânsului pe care le-am ascultat scriind aceste versuri", a povestit Cristina Plugaru.

Au mai evoluat din partea Uniunii Elene din România ansamblurile de dans Elpis, Constanţa; Eleftheria, Calafat, Dolj; Niki, Piatra Neamţ; MEANDROS, Roman, judeţul Neamţ. Au mai urcat pe scenă ansamblul artistic "Di Nuovo Insieme", Iaşi - Asociaţia Italienilor din România-RO.AS.IT, Grupul şi Ansamblul Serenada din Craiova - Asociaţia Liga Albanezilor din România, Ansamblul Qarasu, Constanţa - Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România. Au mai fost prezente: Asociaţia Macedonenilor din România: "Sonţe-Soarele', dansuri şi melodii tradiţionale, Craiova, Băileşti, Urzicuţa, Dolj; Uniunea Sârbilor din România, Ansamblul de dans KUD - Stara Moldava, din Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin; Societatea Culturala Aromână, cu ansamblul de dansuri armâneşti, precum şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, cu ansamblul de dansuri populare "Kikerics", Sighişoara, judeţul Mureş.

Reprezentanţii celor 20 de minorităţi naţionale din România s-au reunit, joi, la Sighişoara, la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica, cel mai mare festival interetnic din România, care se încheie duminică. AGERPRES este partener media al acestui eveniment. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lãzãroiu)