Statul român rămâne codaş în Europa în ceea ce priveşte respectarea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, precum şi al accesului neîngrădit la informaţii de interes public, a declarat joi, pentru AGERPRES, preşedintele ActiveWatch, Liana Ganea.

Declaraţia ei vine în contextul afirmaţiilor vicepreşedintei Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, care consideră că "situaţia presei din România nu este foarte roz şi este mult loc de îmbunătăţiri".

"Reamintim că una dintre principalele probleme rămâne faptul că marile partide politice finanţează netransparent presa, ceea ce conduce la suspiciuni rezonabile că agenda publică în mass-media este distorsionată de aceste finanţări. În acelaşi timp, puţinele voci jurnalistice critice cu puterea politică au devenit ţinta unor campanii de discreditare, iniţiate fie de actori politici, fie de instituţii de presă cu o lungă istorie de abateri de la etica profesională. Mai mult, jurnaliştii rămân ţintă a ameninţărilor, inclusiv a ameninţărilor cu moartea. În 2022, instanţele au pronunţat două condamnări penale împotriva unor persoane care au comis infracţiuni care vizau siguranţa jurnaliştilor. Una dintre aceste condamnări, care nu este definitivă, a vizat punerea la cale a uciderii unui ziarist", a precizat Liana Ganea.

Preşedintele ActiveWatch afirmă că aplicarea legii privind liberul acces la informaţiile de interes public trebuie să devină o prioritate a guvernului, care ar trebui să emită ghiduri şi instrucţiuni pentru toate instituţiile, autorităţile publice sau companiile cu capital de stat şi să supervizeze implementarea acestora.

"Partidele din coaliţia de guvernare ar trebui să devină un exemplu de transparenţă şi să publice informaţii complete referitor la contractele lor cu mass-media şi alte cheltuieli din bani publici. PSD, PNL şi UDMR continuă să obstrucţioneze accesul la aceste date, aşa cum au fost solicitate de către jurnalişti şi organizaţii neguvernamentale, deşi există hotărâri definitive ale instanţelor de judecată în acest sens. Statul român trebuie să exercite un control real asupra serviciilor de informaţii, să limiteze puterile în expansiune ale acestora şi posibilitatea lor de a interfera cu exercitarea dreptului la libertatea de exprimare, inclusiv prin interzicerea infiltrării presei de agenţi sub acoperire", spune Ganea.

Totodată, preşedintele ActiveWatch consideră că "organele cu rol în aplicarea legii trebuie să dezvolte proceduri pentru abordarea cazurilor care privesc jurnaliştii, atât din perspectiva importanţei protecţiei acestora faţă de ameninţări, intimidări, hărţuiri şi alte infracţiuni care pun în pericol siguranţa lor, cât şi în ceea ce priveşte natura muncii jurnalistice şi dreptul la protecţia surselor jurnalistice".

La rândul său, preşedintele Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Ioana Avadani, a declarat, pentru AGERPRES, că "există probleme mari cu mass-media din România, probleme care ţin de competenţa statului şi de capacitatea lui de a le rezolva".

"Declaraţia doamnei Jourova este pe cât de diplomat formulată pe atât de lipsită de ambiguitate: există probleme mari cu mass-media din România, probleme care ţin de competenţa statului şi de capacitatea lui de a le rezolva. Suntem adeseori tentaţi să ne concentrăm pe aspectele care ţin de calitatea uneori chestionabilă a produselor mass-media de la noi şi găsim relativ uşor vinovăţii jurnaliştilor. Dar există probleme sistemice majore la noi cum ar fi lipsa de transparenţă a beneficiarilor finali ai companiilor de media şi influenţa lor asupra agendei editoriale, atacurile împotriva jurnaliştilor venite din zona puterii (politice sau economice) şi care utilizează din ce în ce mai des exact acele instrumente ale statului care ar trebui să îi protejeze, creşterea discursului agresiv la adresa jurnaliştilor, violenţa împotriva jurnalistelor. Acestea sunt chestiuni de politică internă, care nu trebuie să aştepte adoptarea unor documente comunitare (adesea tratate doar formal) pentru a fi abordate şi rezolvate. Statul român ar trebui să înţeleagă şi fără îndemn sau presiune din partea Europei că mass-media este un actor legitim în tot ce ţine de dezbaterea publică şi că rolul său critic este dincolo de orice interes de partid sau pecuniar", a subliniat Ioana Avadani.

***

Raportul privind statul de drept din 2022 al Comisiei Europene menţionează că media din România se confruntă cu probleme precum faptul că "transparenţa asupra acţionariatului media continuă să fie incompletă" şi înrăutăţirea situaţiei privind ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţă împotriva jurnaliştilor. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)