Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

O casă albastră cu obloane verzi, cu un farmec aparte, veche de peste 150 de ani, situată pe Uliţa Veche din Lancrăm, nu departe de biserică, este locul în care s-a născut Lucian Blaga, cel pentru care "veşnicia s-a născut la sat".

Al nouălea şi cel mai mic dintre copiii preotului Isidor Blaga, toţi având iniţiala numelui L., cu înclinaţie şi spre latină pentru a nu putea fi maghiarizate (Letiţia, Tit-Liviu, Leon, Lionel, Longin, Liciniu, Lelia etc), Lucian Blaga a venit pe lume în această casă în 9 mai 1895, unde a copilărit în "curţile dorului" până când, după moartea prematură a tatălui său, întreaga familie s-a văzut nevoită să se mute la Sebeş din cauza dificultăţilor materiale.

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



În ceea ce priveşte datarea casei, chiar dacă pe frontispiciul său este inscripţionat 1870, aceasta ar fi ceva mai veche, fiind construită de către bunicul său, Simion Blaga, fost notar şi, apoi, preot în Lancrăm.

"Anul inscripţiei reprezintă, mai degrabă, o dată a unei reparaţii de anvergură, casa existând, cu siguranţă, de ceva vreme. Se cunoaşte faptul că Simion Blaga (1824-1869), bunicul lui Lucian, a fost notar, înainte de a deveni preot în toamna anului 1860, poziţie din care avea posibilitatea să ridice o casă din materiale durabile (piatră şi cărămidă). (...) Se poate afirma că actuala casă a avut o fază mai veche, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, despre care însă nu există informaţii cu excepţia acelei reprezentări în cel mai vechi plan cunoscut al localităţii. Cu siguranţă, atât casa, cât şi şura erau construite în preajma anului 1850, după cum o dovedeşte planul localităţii din cea de-a Doua ridicare topografică militară a Imperiului Habsburgic. Astfel, după moartea lui Simion, casa a fost moştenită de fiul acestuia, Isidor, preot şi el, în care va locui împreună cu soţia sa, Ana, şi cu copiii lor (nouă la număr, dintre care trei au murit la vârste fragede)", arată, într-un studiu apărut în "Caietele Blaga" în cadrul celei de-a 42-a ediţii a Festivalului Internaţional "Lucian Blaga", desfăşurat între 13 şi 15 mai la Lancrăm şi Sebeş, directorul Centrului Cultural "Lucian Blaga" Sebeş, Nadia Diana Arsin.

Şi ghidul Casei memoriale "Lucian Blaga", Lenica Sădean, spune că imobilul este mai vechi decât data inscripţionată pe faţada casei. "Bunicul Simion Blaga este cel care a construit această casă. Chiar am văzut pe o grindă scrijelit 1862. Zidurile de cărămidă sunt cele vechi. S-a păstrat şi o parte din tâmplărie, după cum se poate vedea după balamalele la uşi şi geamuri", a spus aceasta pentru AGERPRES.

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



Potrivit Lenicăi Sădean, casa a fost vândută de către mama lui Lucian Blaga în 1909, la un an după moartea preotului Isidor Blaga, când toată familia s-a mutat la Sebeş la Letiţia, cea mai mare dintre copii, care avea o situaţie materială mai bună, fiind căsătorită cu profesorul Ioan Pavel.

Până când casa din Lancrăm a fost cumpărată de stat, prin Ministerul Culturii, în 1995, în vederea transformării ei în casă memorială, au fost trei generaţii de proprietari, dintre care unii au adus câteva modificări acesteia.

''Unii dintre proprietari au făcut ceva modificări, în special la geamuri. Din două mici orientate spre stradă şi două mici spre curte au făcut câte unul mare. Tot ei au fost cei care au vândut jumătate din grădină, care, pe vremea copilăriei lui Lucian Blaga, era mult mai mare, dădea până în şoseaua principală. Acum, în ceea ce a rămas este o mică livadă. Casa a fost adusă la forma iniţială, aşa cum era pe vremea lui Blaga, atunci când a fost restaurată de Muzeul Satului Bucureşti (1997-1998 - n.r.). A fost schimbat acoperişul, iar geamurile au fost refăcute după fotografii şi după scrierile din
'Hronicul şi cântecul vârstelor'", a explicat Lenica Sădean.

Fiind înstrăinată atât timp, Casa memorială are, totuşi, şi o serie de piese de mobilier şi obiecte care au aparţinut familiei Blaga şi care au putut fi recuperate.

Potrivit Nadiei-Diana Arsin, "Caietele Blaga", publicaţia mărturie a Festivalului Internaţional "Lucian Blaga", cuprind o serie de articole care fac precizări privind provenienţa obiectelor care şi-au găsit, treptat, locul în casa natală.

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



"În 1997 este consemnată prima donaţie făcută Casei memoriale de dr. Radu Cărpinişanu din Sebeş, preşedintele de atunci al Fundaţiei Culturale 'Lucian Blaga', descendent pe linie maternă din familia lui Lucian Blaga. În actul de donaţie, aflat în arhivele Centrului Cultural 'Lucian Blaga' Sebeş, sunt menţionate: o icoană pe pânză (Maria, Iosif şi pruncul - ce a aparţinut familiei Blaga), două cărţi vechi cu autograf Isidor Blaga şi Simion Blaga, o carte de vizită a lui Lucian Blaga cu o poezie autografă pe verso, două fotografii ale poetului, o poezie şi o scrisoare către Vichi (verişoara Victoria Medean Bena) şi o carte poştală ilustrată. Şi valiza de student a lui Lucian Blaga îşi găseşte locul în muzeu prin grija aceluiaşi reprezentant onorific al fundaţiei. La 12 decembrie 2002, prin intermediul poetului Ion Mărgineanu, director al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Alba, s-au primit de la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud paltonul de stofă şi pălăria cu monograma 'LB' - piese de impact pentru actuala expoziţie. Georgina Gheorghe, fiica fratelui lui Lucian Blaga, Tit Liviu, a donat masa cu cele patru scaune din lemn masiv şi spătar din piele, care se regăsesc, în prezent, în cea mai importantă încăpere a Casei muzeu, alături de dulapul-bibliotecă cu trei uşi şi un sertar, care a aparţinut familiei Blaga-Pavel la Sebeş, în anii '20, achiziţionat de Fundaţia 'Lucian Blaga' de la Rodica Suciu. Anton Ilica, cadru universitar la Universitatea 'Aurel Vlaicu' din Arad, a donat o serie de cărţi şi fotografii, dintre care se remarcă cele două portrete înrămate ale lui Lucian Blaga şi Corneliei Brediceanu, din tinereţe, realizate la Viena (16/23 cm, cu rame originale de formă ovală), ambele expuse în prima încăpere a Casei memoriale. Gheorghe Pavelescu, fost student şi doctorand al lui Lucian Blaga, a donat, între altele, lucrarea 'Despre conştiinţa filosofică', cu o dedicaţie din partea autorului, precum şi un 'Curriculum vitae Lucian Blaga: Memoriu de titluri şi lucrări', tipărit prin grija lui Ion Breazu la Cluj, Editura Cartea Românească, în 1937", aflăm din lucrarea Nadiei-Diana Arsin.

Casa cuprinde trei încăperi succesive şi două bucătării.

În "casa din faţă" se află o masă şi cele patru scaune din lemn şi piele de Cordoba, dulapul-bibliotecă, valiza de student, dar şi paltonul de stofă şi pălăria din vremea în care Blaga era diplomat.

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



"În camera din faţă, în partea dreaptă cum intri în casă, era 'camera bună'. Acum, aici sunt cele mai reprezentative obiecte ce au aparţinut familiei Blaga şi ceea ce s-a putut recupera, casa fiind înstrăinată o perioadă destul de lungă. Acestea au fost recuperate. Avem mobilierul, masa cu scaunele, scaunele sunt tapiţate cu piele de Cordoba, biblioteca. În vitrină sunt valiza de student şi paltonul cu pălărie din perioada în care activa ca diplomat. Mai avem expus un costum popular ce a aparţinut soţiei lui Blaga, Cornelia Brediceanu, pe care ea l-a purtat la o serată atunci când Lucian Blaga era ambasador la Lisabona. Mai sunt expuse manuscrise, cărţi, ediţii princeps, ceea ce s-a putut recupera", a afirmat Lenica Sădean.

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



Dorli Blaga, fiica poetului, este cea care a donat în 2018 costumul popular al mamei sale, pe care aceasta îndrăgea să îl poarte la recepţiile prilejuite de activitatea diplomatică desfăşurată de Lucian Blaga, a menţionat Nadia Arsin, în studiul său.

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



Potrivit acesteia, tot Dorli Blaga a fost cea care, în anul 1981, prezentă la prima ediţie a festivalului de la Sebeş, oferea Muzeului Municipal "Ioan Raica" trei manuscrise originale - poeziile "Andante", "Iubire", "Timp fără patrie", precum şi şase volume în primă ediţie - "Poemele luminii", "Pietre pentru templul meu", "Feţele unui veac", "Spaţiul mioritic", "Avram Iancu" şi "Ştiinţă şi creaţie".

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



Pe unul dintre pereţii primei încăperi se află portretele lui Lucian Blaga şi soţiei sale realizate la Viena, în ultimul an de studenţie, probabil cu puţin timp înainte ca cei doi să se căsătorească. Cornelia a fost fiica lui Coriolan Brediceanu şi sora lui Caius Brediceanu, diplomat, şi a lui Tiberiu Brediceanu, muzician.

Pe birou, alături de o călimară cu peniţă, se află deschis la paginile 8-9 volumul autobiografic "Hronicul şi cântecul vârstelor", unde Blaga a făcut referire la "casa părintească".

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



"Ne rămase de la moşul Simion Blaga, care fusese, pe vremuri, până pe la 1870, preot în sat. Către uliţă, de o parte şi de alta a ogrăzii erau două grădiniţe împrejmuite cu stâlpi de zid şi de gard. (...) Trepte de piatră, cizelate de paşi şi netezite de ploi, suiau din curte în casă. Alături era gârliciul, pe unde coboram în pivniţă, pe lespezi sub care forfotea umedă şi cu miros pătrunzător o enormă prăşilă de broaşte râioase (...). Între casă şi şură se înghesuia, pitită, bucătăria de vară, străjuită de un dud cu frunza deasă, sub care vara luam masa, învăluiţi de cântecul puterilor păsăreşti", îşi amintea Lucian Blaga.

În cea de-a doua încăpere, în fapt prima în care se intra de pe trepte în casă, se găsesc reproduceri ale unor portrete aparţinând unor membri ai familiei - este vorba despre bunicul Simion, tatăl Isidor, mama Ana, fraţii lui Lucian Blaga, inclusiv Lionel, care a fost primul primar român al Sebeşului.

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



Tot aici, într-o vitrină, este expusă foaia matricolă a viitorului cărturar, din clasa pregătitoare. Lucian Blaga a avut calificativul "bine" la Religie şi morală, Exerciţii intuitive, Limba maghiară, Caligrafie, Cânt, Gimnastică. La Limba română a avut "bine" la "cetire" şi "foarte bine" la "scrierea corectă". "Purtarea morală" a fost "corespunzătoare", iar "nota generală" a fost "bine".

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



În cea de-a treia cameră, pe lângă mai multe fotografii de familie, inclusiv de la ultima vizită la Lancrăm a poetului în 1957, fie fiind fotografiat pe treptele casei, fie lângă fântâna cu cumpănă care se mai păstrează şi astăzi, se găseşte şi masca mortuară a acestuia.

 

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES



În bucătării se regăsesc obiecte de etnografie donate de săteni, inclusiv un război de ţesut, dar şi un lighean, o cană şi o săpunieră de ceramică donate de o fină ce le primise cadou de la familia Blaga, a precizat Lenica Sădean.

Aceasta spune că cei mai mulţi vizitatori vin vara, în perioada concediilor. Sunt şi excursii organizate cu şcoala.

Pe locul vechii şuri a fost construită o clădire în care au loc diverse evenimente culturale.

Casa memorială "Lucian Blaga" de la Lancrăm evocă, după cum spune Nadia-Diana Arsin, "o poveste cum alta nu a mai fost" pe aceste meleaguri, iar cei care o vizitează descoperă că "în simplitatea satului românesc există o dimensiune spirituală regăsită: eternitatea".

Filosoful, dramaturgul şi diplomatul Lucian Blaga a murit la Cluj-Napoca, pe 6 mai 1961. El a fost înmormântat în ziua în care ar fi trebuit să aniverseze 66 de ani, în cimitirul din curtea bisericii din Lancrăm, unde aproape toţi cei care îşi dorm somnul de veci aici sunt din familia Blaga. AGERPRES/ (A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.