Gala UNITER: ''Inimă şi alte preparate din carne'', regia Radu Afrim - cel mai bun spectacol
Spectacolul "Inimă şi alte preparate din carne" de Dan Coman, regia, video şi universul sonor Radu Afrim, producţie a Teatrului Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, a fost desemnat cel mai bun spectacol la cea de-a XXIX-a ediţie a Premiilor Galei UNITER, care a avut loc, luni seară, la Teatrul Naţional "I.L. Caragiale din Bucureşti.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Premiul i-a fost înmânat de ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, managerului Naţionalului craiovean, Alexandru Boureanu.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
"Teatrul a demonstrat rezilienţă în această perioadă, am tot văzut, am auzit oameni care se pregăteau să facă proiecte live aici pe scândură şi pe urmă au ajuns să facă proiecte de teatru radiofonic. Care-i diferenţa între rezilienţă şi rezistenţă? Când eşti rezistent doar te opui şi eşti atât de puternic încât rezişti unui factor care te atacă. Rezilienţa înseamnă că depăşeşti o perioadă grea şi transformându-te în perioada aceasta. Asta a demonstrat-o arta teatrală în perioada aceasta şi nu numai, cultura în general a dat dovadă de rezilienţă, se poate adapta. (...) Asta va face şi în continuare. Să ştiţi că au fost multe momente grele în cultură, cultura a trecut prin momente mai grele decât cel de acum. Au fost momente când mari artişti au cântat chiar în tranşee pentru a îmbărbăta soldaţii români şi, cu toate acestea, cultura nu numai că nu a murit, dimpotrivă, a progresat", a spus ministrul Culturii.
Alexandru Boureanu şi-a felicitat colegii pentru obţinerea premiului şi a precizat că acesta "este un rezultat al trupei de actori şi, bineînţeles, al tehnicienilor".
Printre laureaţii galei s-a numărat actorul Marcel Iureş, care a primit Premiul pentru întreaga activitate.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
"O să mor de inimă! Şi oricum sunt tinerel, abia intru în a doua jumătate a vieţii, aşa că acesta (premiul - n.r.) e un imbold. Urmează pe la 140, 130 (ani - n.r.), pe acolo, să dau operele majore, ca să zic aşa. (...) Am doldora bagajele, am fost cleptoman toată viaţa, mi-am însuşit - să nu zic am furat - şi de la domnul Pino Caramitru şi de la Rebengiuc şi de la Ciulei, nu mai zic că am furat de la actori (...), de la regizori minunaţi cu care am lucrat. Le datorez totul, ca să zic aşa. E, acum am timp, după 70 de ani, să combin chestiile astea şi să dăm nişte opere cum n-a mai văzut nici Parisul, nici Londra, nici Los Angeles, nici Roma", a spus zâmbind Marcel Iureş.
La categoria Cel mai bun spectacol au mai primit nominalizări "Villa Dolorosa" de Rebekka Kricheldorf, regia Theodor-Cristian Popescu, scenografia Irina Moscu, Teatrul Naţional Târgu Mureş - Compania "Liviu Rebreanu"; "Verde tăiat" de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, scenografia Andreea Tecla, Asociaţia Pro Teatru, Zalău (proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional).
Premiul pentru cea mai bună regie a fost câştigat de Carmen Lidia Vidu pentru spectacolul "Jurnal de România. 1989", producţie a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Distincţia i-a fost înmânată regizoarei de primarul Capitalei, Nicuşor Dan.
"Vreau să vă mulţumesc că rezistaţi şi aţi rezistat, şi cred că despre asta e vorba: cum facem ca fenomenul cultural să nu fie un act de rezistenţă, cum facem să schimbăm paradigma, astfel încât cultura să fie văzută, să fie prinsă în mentalul colectiv nu ca o cenuşăreasă, ci ca un motor de dezvoltare şi împreună cu educaţia să fie percepută ca şi coloană vertebrală a unei societăţi, a societăţii româneşti", spus primarul Capitalei înainte să anunţe câştigătorul premiului pentru cea mai bună regie.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Regizoarea Carmen Lidia Vidu a spus că prin spectacolul său a dorit sa dea voce celor mai puţini vocali, celor care nu au curajul să iasă în faţă.
"Eu am crezut mereu că teatrul este doar despre ceilalţi, despre ruşi, despre americani, despre cei valoroşi, puternici, despre cei care ştiu ei mai bine. Nimeni nu mi-a spus vreodată că teatrul poate fi despre mine, că povestea mea contează, comunitatea mea contează, că oraşul este important. Jurnal de România este despre noi, nesemnificativii. Jurnal de România 1989 este despre un moment de curaj, curaj colectiv. Să negi Revoluţia, să negi curajul unui popor de a ieşi în stradă, de a protesta şi de a schimba un regim politic, despre forma în care crimele împotriva umanităţii prind curaj. Ignoranţa cu privire la înţelegerea trecutului, analfabetismul cultural formează o societate imatură, uşor de manipulat. Teatrul ne-a dat şansa de a ne folosi vocea, pentru cei mai puţini vocali", a declarat regizoarea.
Nominalizaţi au mai fost Cristian Ban pentru spectacolul "MaMe", textul creaţie colectivă, Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galaţi; Leta Popescu pentru spectacolul "(In)corect" de Leta Popescu, Reactor de Creaţie şi Experiment, Cluj-Napoca (spectacol produs în cadrul programului cultural "Decalaj. Naraţiuni intergeneraţionale", co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional).
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal a fost câştigat de actorul Răzvan Vicoveanu pentru rolul Ivan Alexandrovici Hlestakov din "Revizorul" de N.V. Gogol, regia Petru Vutcărău, Teatrul "Regina Maria" Oradea. Nominalizări au mai primit Bogdan Farcaş pentru rolul Titta Nane din "Gâlcevile din Chioggia", după Carlo Goldoni, regia Vlad Trifaş, Teatrul "Toma Caragiu" Ploieşti; Şerban Gomoi pentru rolul Tânărul din "O haită de sfinţi" de Neil LaBute, regia Vlad Zamfirescu, Teatrul "Nottara", Bucureşti.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
La categoria Cea mai bună actriţă în rol principal, câştigătoare a fost desemnată actriţa Emoke Kato pentru rolul Eszter Nagy din spectacolul "Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois" de Cosmin Stănilă, regia Andrei Măjeri, Reactor de Creaţie şi Experiment, Cluj-Napoca. Nominalizări au mai primit Eliza Noemi Judeu pentru rolul Tiadora din spectacolul "Tiadora", după Maria Manolescu Borşa, regia Sorin Militaru, Teatrul Municipal "Bacovia" Bacău; Alexandra Vicol pentru rolul Fundă din spectacolul "Portugalia" de Zoltan Egressy, regia Vladimir Anton, Teatrul "Mihai Eminescu" Botoşani.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar i-a revenit actorului Ion Rizea pentru rolul Bunica din spectacolul "Povestea acelor oameni care s-au adunat într-o seară în jurul unei mese", textul şi regia Radu Iacoban, Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara. La aceeaşi categorie au mai fost nominalizaţi Emil Coşeru pentru rolul Ion din spectacolul "Năpasta" (...şi era pădurea singură...) de I.L.Caragiale, un spectacol de Adi Carauleanu, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" Iaşi; Matei Rotaru pentru rolul Piotr Stepanovici Verhovenski din spectacolul "Demonii. Începuturi", după F.M. Dostoievski, scenariul, regia, decorul şi proiecţiile video Tudor Lucanu, Teatrul Naţional Cluj-Napoca.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Cea mai bună actriţă în rol secundar a fost desemnată Diana Vieru pentru rolul Marusia din spectacolul "Oraşul cu fete sărace", scenariu după nuvelele lui Radu Tudoran, regia, scenariul şi universul sonor Radu Afrim, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" Iaşi. Nominalizări au mai primit Cătălina Mihai pentru rolul Speed din spectacolul "Doi tineri din Verona" de William Shakespeare, regia Alexandru Mâzgăreanu, Teatrul de Stat Constanţa; Costinela Ungureanu pentru rolul Alexandra din spectacolul "Inimă şi alte preparate din carne" de Dan Coman, regia, video şi universul sonor Radu Afrim, Teatrul Naţional "Marin Sorescu" Craiova.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Distincţia pentru Cea mai bună scenografie i-a fost acordat lui Adrian Damian pentru scenografia spectacolului "Revizorul" de N.V. Gogol, regia Petru Vutcărău, Teatrul "Regina Maria" Oradea. Nominalizări au primit şi Andu Dumitrescu pentru scenografia spectacolului "Pool (no water)" de Mark Ravenhill, un proiect de Radu Nica, Andu Dumitrescu şi Vlaicu Golcea, Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Helmut Sturmer pentru decorurile spectacolului "Rinocerii" de Eugene Ionesco, regia Gabor Tompa, Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Premiul pentru debut a fost câştigat de Diana Mititelu pentru regia spectacolului "Jocuri în curtea din spate" de Edna Mazya, Teatrul de Stat Constanţa. Au mai fost nominalizaţi la aceeaşi categorie Tudor Dreve pentru regia spectacolului "Nevrozele sexuale ale părinţilor noştri" de Lukas Barfuss, Teatrul Municipal Baia Mare; Diana Păcurar pentru regia spectacolului "Trei femei înalte" de Edward Albee, Teatrul "Regina Maria" Oradea.
Premiul pentru critică de teatru i-a revenit Mirunei Runcan. Nominalizări au mai primit Oana Stoica şi Irina Wolf.
Sursa foto: UNITER/Facebook.com
La categoria Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic, distincţia a fost câştigată de spectacolul "Insomnia", scenariul, documentarea şi regia Robert Bălan, Asociaţia Art No More, Bucureşti (Proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional). Au mai fost nominalizate spectacolele "Totul e bine când... se termină", adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune; "Viaţa dăunează grav sănătăţii", scenariul radiofonic şi regia artistică Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune.
Sursa foto: UNITER/Facebook.com
Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru TV a fost câştigat de producţia "Shorts", după Samuel Beckett, regia Zalan Zakarias, Teatrul "Tomcsa Sandor", Odorheiu Secuiesc. Au mai fost nominalizate "Gottlieb", adaptare după "Biedermann şi Incendiatorii" de Max Frisch, adaptarea pentru televiziune şi regia artistică Andrei Măgălie, Societatea Română de Televiziune; "V.I.P. - Very Isolated Person", adaptare liberă după "Pescăruşul" de A.P. Cehov, conceptul şi regia Paula Lynn Breuer şi Olga Torok, Teatrul German de Stat Timişoara.
Juriul final care a desemnat câştigătorii Premiilor UNITER i-a avut în componenţă pe scenograful Puiu Antemir, criticul Alina Epîngeac, regizorul Eugen Jebeleanu, actriţa Dorina Lazăr şi criticul Octavian Saiu.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Alături de actorul Marcel Iureş, premii pentru întreaga activitate au fost oferite şi scenografei Geta Medinschi, actriţei Ileana Ploscaru, criticului de teatru Ion Parhon, şi, post mortem, regizorul Alexandru Darie.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Premii speciale au fost oferite Scenei Digitale - platformă de spectacole online a Teatrului Naţional "Radu Stanca" şi pentru Teatrul Poesis, program al Teatrului Naţional "Marin Sorescu" din Craiova şi al Teatrului Notara din Bucureşti, fondat de actorul Emil Boroghină.
Sursa foto: UNITER/Facebook.com
Premiul Consiliului Britanic a fost oferit Teatrului Basca pentru proiectul "Teatru accesibil tuturor", care a inclus reprezentaţii ale spectacolului "Fluturii sunt liberi" pentru persoanele cu dizabilităţi de văz şi auz prin interpretare mimico-gestuală şi traducere narativă, precum şi un ghid pentru dezvoltarea de teatru accesibile.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
De asemenea, Ion Caramitru a oferit Premiul preşedintelui, care a revenit directorului Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" din Chişinău, Petru Hadârcă.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Distincţia pentru "Cea mai bună piesă românească a anului 2020" a fost oferită de principesa Sofia lui Mihai Ignat, pentru piesa "Prinţesa care sforăia".
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Juriul care a decis Cea mai bună piesă a anului 2020 a fost compus din criticii Marina Constantinescu, Mihaela Michailov şi regizorii Andrei şi Andreea Grosu. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: George Onea, editoro online: Ada Vîlceanu, Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
REPORTAJ/Cluj: Atlantidele Europei, prezentate într-o expoziție găzduită de Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Sate scufundate în apă sau pământ, apoi în uitare, cu casele lor și cu tot cu viețile celor care le-au însuflețit, fac obiectul unei interesante expoziții deschise la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, sub titlul 'Atlantida. Lumi pierdute'.
Furt artefacte/Secretar de stat Diana-Ștefana Baciuna: O reală lovitură adusă istoriei noastre
Secretarul de stat Diana-Ștefana Baciuna afirmă că furtul pieselor de tezaur românești de la Muzeul Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos, reprezintă o lovitură adusă istoriei noastre și moștenirii culturale a poporului român. 'La nivelul Minister
Furt artefacte/Turcan: Sunt lucruri ciudate; infractorii au folosit dinamită și au sustras câteva piese
Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan a declarat că sunt 'lucruri ciudate' în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic, menționând că atenția merită îndreptată spre faptul că infractorii au folosit dinamită, că au sustras doar câteva bunuri de tezaur și că există o suspiciune legată faptul că acest jaf s-a întâmplat &
Muzeul Național de Istorie a României organizează o conferință de presă pe tema furtului pieselor din tezaurul dacic
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) organizează, duminică, o conferință de presă pe tema furtului pieselor din tezaurul dacic. 'Având în vedere cumplitul eveniment care a avut loc în data de 25 ianuarie la Muzeul Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos (Olanda) - furtul a patru obiecte de patrimoniu din categoria Tezaur, a
Mihail Neamțu: Solicit de urgență o anchetă privind înstrăinarea și vulnerabilizarea tezaurului dacic
Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, solicită premierului, Ministerului Culturii, Ministerului Public și Ministerului Afacerilor Interne să demareze imediat o 'investigație amplă' asupra modului în care s-a permis expunerea și punerea în pericol a tezaurului dacic, 'un patrimoniu istoric unic, de o valoare in
MC: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa - furate din expoziția MNIR din Olanda
Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr. și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României,
MAE: Explozie și exponate furate din expoziția MNIR din Olanda 'Dacia! Regatul aurului și argintului'
Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cursul dimineții de sâmbătă, Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate că Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția 'Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului', organizată în co
Patriarhul Daniel a transmis un mesaj de condoleanțe la moartea Arhiepiscopului Albaniei, Anastasie
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis un mesaj de condoleanțe sâmbătă, după ce Arhiepiscopul Anastasie al Tiranei, Durresului și întregii Albanii a trecut la Domnul. 'Am primit, cu adâncă
Două filme românești, selectate la cea de-a 48-a ediție a Festivalului de Film de la Goteborg
La cea de-a 48-a ediție a Festivalului de Film de la Goteborg, cel mai important eveniment de acest gen din Scandinavia, programat între 24 ianuarie și 2 februarie, au fost selecționate două filme din România: 'Trei kilometri până la capătul lumii' (premieră în Suedia), regizat de Emanuel Pârvu, în Competiția Internațională a
24 Ianuarie/Vâlcea: Expoziție foto dedicată festivalului de blues de la Brezoi, deschisă în municipiul reședință de Ziua Micii Uniri
Cele mai bune și captivante fotografii realizate la ediția de anul trecut a Open Air Blues Festival de la Brezoi vor fi prezentate într-o expoziție specială ce va fi vernisată, vineri, în municipiul Râmnicu Vâlcea. Organizatorii evenimentului - Asociația Mentor Rock, filiala Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici di
Teleorman: Moaștele Sfintei Împărătese Elena vor fi aduse de la Veneția la Mănăstirea Pantocrator, pe 30 aprilie
Moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor fi aduse de la Veneția la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman pe 30 aprilie, după ce în aceeași zi vor poposi la Catedrala Patriarhală din Capitală, anunță, joi, agenția
24 Ianuarie/ Giurgiu: Stema Principatelor Unite, sculptură după original, la Muzeul Județean (GALERIE FOTO)
O sculptură realizată de specialiștii Muzeului Județean Giurgiu, după original, pe o suprafață de aproximativ un metru pătrat, ce reprezintă stema celor două Principate Unite, cu Bourul Moldovei și Vulturul Țării Românești și o reprezentare a imaginii lui Alexandru Ioan Cuza sunt exponate ce pot fi vizitate la instituția de cultură.
Dirijorul Andrei Boreiko și pianistul Alexander Gavrylyuk concertează la Ateneul Român pe 23 și 24 ianuarie
Orchestra și Corul Filarmonicii George Enescu vor susține două concerte vocal-simfonice emoționante pe 23 și 24 ianuarie, la Ateneul Român, sub bagheta dirijorului Andrei Boreiko și avându-l ca solist pe celebrul pianist Alexander Gavrylyuk, care va interpreta Concertul nr. 3, în do major, pentru pian și orchestră, op. 26 de Serghei Prokofiev, informează un
Iași: Hora Unirii va răsuna în curtea Palatului lui Cuza de la Ruginoasa, pe 24 Ianuarie
'Hora Unirii' va răsuna pe 24 Ianuarie, în curtea Palatului 'Alexandru Ioan Cuza' de la Ruginoasa, pentru a celebra 166 de ani de la Unirea Principatelor Române. Pentru a celebra împlinirea a 166 de ani de la momentul istoric al Unirii Principatelor Române, Complexul Muzeal Național 'Moldova' Iași, prin Muzeul Me
Reprezentațele ICR din toată lumea comemorează victimele Holocaustului
Reprezentanțele ICR din Chișinău, Londra, Budapesta, Madrid, Paris, Roma, Varșovia, Berlin, Stockholm, Viena, Tel Aviv, Veneția, Lisabona și New York omagiază, cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, victimele Holocaustului prin proiecții de filme, lansări de carte, expoziții și dezbateri. Pe 27 ianuarie, de la ora 19,00, Ins