Secretarul de stat Diana-Ștefana Baciuna afirmă că furtul pieselor de tezaur românești de la Muzeul Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos, reprezintă o lovitură adusă istoriei noastre și moștenirii culturale a poporului român.

'La nivelul Ministerului Culturii ne exprimăm șocul și consternarea privind pierderea incomensurabilă a pieselor de tezaur românesc din Muzeul Drents din Olanda, care reprezintă practic o reală lovitură adusă istoriei noastre, identității noastre, identității noastre românești și moștenirii culturale și istorice a poporului român. Condamnăm ferm acest acest act criminal la adresa identității culturale a României', a declarat Diana-Ștefana Baciuna duminică, în cadrul unei conferințe de presă la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).

Ea a precizat că scopul conferinței este 'de a clarifica unele informații care au apărut în spațiul public românesc în ceea ce privește organizarea acestei expoziții peste granițele țării și de a vă asigura (...) de faptul că în ceea ce privește Ministerul Culturii, suntem implicați 24 de ore din 24 pentru soluționarea acestei situații excepționale, împreună cu toate autoritățile, deopotrivă din România și din afara granițelor țării'.

Directorul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a spus că expoziția a fost prezentată la cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda.

'Spre deosebire de România unde sistemul este foarte ierarhizat, în Olanda există zeci de muzee importante în orașe mai mici. În cazul Muzeului Drents pot să vă spun câteva lucruri (...). Muzeul din Drents este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda și în același timp este unul din cele mai moderne muzee din Olanda', a afirmat managerul MNIR.

El a spus că evenimentele petrecute în ultimele 24 de ore sunt 'evenimente tragice care ne-au pus în fața unei realități pe care nici în visele noastre cele mai pesimiste nu am fi crezut că va fi posibilă'.

Managerul a precizat că sistemul de securitate a fost verificat atât de asigurator, cât și de personal al MNIR.

'Sistemul de securitate a fost verificat la două paliere: pe de o parte de către asiguratorul care a plătit asigurarea și care a cerut, și de asemenea de colegi de-ai noștri care au verificat la fața locului sistemul. Datele legate de securitate sunt parte a contractului de împrumut. (...) Înainte de a demara discuțiile propriu-zise, noi am solicitat un document internațional care se cheamă facility report, care conține toate datele tehnice ale clădirii, accese, dotări în ceea ce privește funcționarea și sistemul de securitate. La datele pe care ni le-au trimis colegii olandezi, asiguratorul a mai solicitat, având în vedere valoarea excepțională a pieselor, întărirea sistemului de securitate prin adăugarea unor elemente care să blocheze accesul la ferestre, la ieșirea de urgență și alte spații care să nu fie direct în contact cu expoziția. (...) Vă asigur că asiguratorul a făcut toate cercetările ca să fie convins că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe perioada expunerii', a explicat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Acesta a precizat că ceea ce s-a întâmplat 'iese din comun'.

'Este primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit explozibil, în cazul unui muzeu european. Deci, s-a intrat în clădire din afară folosind explozibil. Nu este o practică în sistemul actual. În cazul acesta vă asigur că în declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului figura existența unui post de control, 24 din 24. (...) Tot în contract au fost introduse o serie de cerințe specifice ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele care au fost furate erau în vitrine speciale, cerute de Muzeul Național de Istorie. (...) Asigurarea generală se cifrează la peste 30 milioane de euro pentru toată expoziția', a afirmat managerul MNIR.

El a precizat că atât la predarea pieselor către muzeul care le găzduiește, cât și la recepționarea pieselor de către proprietar, se face o verificare, se consemnează toate datele și se realizează fotografii martor.

'Din informațiile pe care le am de la colegii olandezi, celelalte piese nu au suferit niciun fel de daune. Vitrinele lor sunt intacte', a mai spus managerul.

Emanuel Viorel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, a afirmat că 'în privința recuperării nu se poate da un termen'.

'În privința recuperării nu se poate da un termen. Asta se întâmplă și astăzi, s-a întâmplat și acum 20 de ani când au fost faimoasele braconaje din Munții Orăștiei, inclusiv cu brățările de aur dacice, cu mii de monede de aur, argint și alte cele. O parte s-au recuperat, o parte nu s-au recuperat, o parte sunt și astăzi căutate, alte parte o puteți vedea în expoziția Tezaur a Muzeului Național de Istorie, prin urmare eforturile sunt continue, se poate întâmpla peste două zile, se poate întâmpla peste câțiva ani. Este o anchetă în derulare', spus Emanuel Viorel Petac. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: George Onea, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Citește și:

Parchetul General: A fost întocmit un dosar penal în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic

MC: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa - furate din expoziția MNIR din Olanda

MAE: Explozie și exponate furate din expoziția MNIR din Olanda 'Dacia! Regatul aurului și argintului'

*imagini video, cu exponatele colecției, din arhiva AGERPRES (19 decembrie 2022).