Mănăstirea Voroneţ a fost, pentru istoria românilor, mai ales a celor de la sud şi răsărit de Carpaţi, o adevărată universitate creştin-ortodoxă în vremuri când încă nu se înfiinţau la noi asemenea instituţii de educaţie, a afirmat preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, marţi, la deschiderea unei expoziţii dedicate celebrului lăcaş de cult.

"Mănăstirea Voroneţ a fost pentru istoria românilor, mai ales a celor de la sud şi răsărit de Carpaţi, o adevărată universitate creştin-ortodoxă în vremuri când încă nu se înfiinţau la noi asemenea instituţii de educaţie - de la copiere de manuscrise şi până la alcătuire de manuscrise, de la broderii şi până la icoane. Toate acestea au fost făcute în atelierele de la această mănăstire", a spus Pop la deschiderea expoziţiei "Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere", desfăşurată în Sala "Th. Pallady" a Bibliotecii Academiei Române.

Preşedintele Academiei a trecut în revistă istoria Mănăstirii Voroneţ, amintind că după 1785 viaţa monahală a fost întreruptă de autorităţile habsburgice, până în 1990, când Biserica Ortodoxă Română a hotărât reactivarea vieţii monahale, redeschiderea efectivă realizându-se în 1991, la iniţiativa Patriarhului Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

"În secolele al XIX-lea şi al XX-lea, mai ales după formarea României Moderne şi mai ales după formarea României Întregite, lăcaşul a intrat în circuitul internaţional de valori. Nu de puţine ori, teologi vestiţi, mari bizantinologi, reputaţi specialişti în istoria artelor au scos în lumină, pentru publicul străin, tainele Voroneţului. Unii dintre aceştia au remarcat - nu românii - că tocmai pe vremea când Michelangelo şi elevii săi alcătuiau frescele Capelei Sixtine, zugravii anonimi români se căzneau, cu gândul la cel Preaînalt, să facă frescele extraordinare ale Voroneţului", a spus istoricul.

Ioan-Aurel Pop consideră că redeschiderea vieţii monahale la Voroneţ în 1991 a reaşezat mănăstirea în rosturile sale iniţiale, de loc privilegiat pentru credincioşi, de loc de slujire pentru clerul monahal şi pentru cel mirean.

"Astăzi, Voroneţul se află pe lista monumentelor protejate de UNESCO şi luminează inima şi mintea atâtor vizitatori de pe toate meridianele, sigur, mai puţin în vremea asta pe care o traversăm acum şi care vrem să fie un timp cât mai scurt. Preţuirea ansamblului este unanimă din partea oaspeţilor. Doar unii dintre români, din când în când, se distanţează de superlativele prin care e apreciat Voroneţul de specialişti, considerând că e de bon ton, aşa, în această perioadă tulburată nu numai de epidemii fizice şi medicale, dar şi de grave maladii ale spiritului. Defăimarea noastră de către noi înşine nu este deloc în acest caz o formă de smerenie ori de pocăinţă, ci una de, citez, 'corectitudine politică, menită să submineze bazele civilizaţiei europene creştine'. În ciuda unor astfel de detractori, Voroneţul rămâne majestuos, la locul său de pază şi de veghe contra rătăcirilor de tot felul, cu zveltul său trup îndreptat cu faţa spre viitor şi cu acel tulburător memento al Judecăţii de Apoi", a mai spus preşedintele Academiei.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că Mănăstirea Voroneţ "este un dar binecuvântat al lui Dumnezeu nu doar pentru ţinutul Bucovinei, cu mănăstiri şi biserici străvechi, cu sfinţi voievozi, ierarhi şi cuvioşi, care au păstrat unitatea poporului şi a credinţei apostolice, ci este şi un dar binecuvântat al lui Dumnezeu pentru întreg neamul românesc".

PF Daniel a evidenţiat faptul că biserica Mănăstirii Voroneţ se bucură de o mare faimă printre iubitorii artei medievale bisericeşti datorită, în primul rând, picturii sale exterioare.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

"Această pictură reprezintă caracteristici care o individualizează, şi anume albastrul de Voroneţ, culoare care domină decorul său pictural şi despre a cărei realizare şi rezistenţă în timp se cunosc foarte puţine date. Totodată, se remarcă scena Judecăţii de Apoi, sau Judecăţii Universale, poziţia cea mai amplă şi mai luminoasă, cu mult superioară scenelor similare din alte biserici moldave, pictură care se desfăşoară pe tot peretele vestic exterior", a spus Patriarhul.

Întâistătătorul BOR a arătat că "Marea frescă a Mănăstirii Voroneţ este, în acelaşi timp, plină de solemnitate şi de smerenie, de dreptate şi speranţă (...), plină de lumină şi de frumuseţe filocalică sau isihastă" şi a spus că "frumuseţea albastrului de Voroneţ reprezintă cerul coborât pe pământ pentru a înălţa sufletul omului în Împărăţia Cerurilor (...) şi pentru a simţi natura creată de Dumnezeu ca o pregustare a învierii de obşte sau universale".

La eveniment, moderat de directorul general al Bibliotecii Academiei, prof. ing. Nicolae Şt. Noica, membru de onoare al Academiei Române, au mai luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, care a caracterizat Voroneţul drept "monument crucial al Evului Mediu românesc", "chivot al ortodoxiei româneşti" şi stavrofora Irina Pântescu, întâia stareţă a Mănăstirii Voroneţ.

Organizată de Biblioteca Academiei Române, alături de comunitatea monahală a Mănăstirii Voroneţ, expoziţia, curatoriată de Gabriela Dumitrescu, şef serviciu Manuscrise, Carte Rară, constituie o sinteză retrospectivă a celor peste 500 de ani de istorie şi cultură pe care Mănăstirea Voroneţ, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, i-a reprezentat pentru Ţara Moldovei. Documentele expuse demonstrează dubla misiune asumată de mănăstire de-a lungul timpului, cea culturală şi cea educativă, aici funcţionând, secole întregi, o adevărată şcoală de caligrafi, miniaturişti şi traducători din limbile greacă şi slavonă.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 16 aprilie, în intervalul orar 10,00 - 14,00, cu programare la numărul de telefon 021.212.82.85 sau la adresa [email protected]. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)