Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a declarat miercuri, la Timişoara, că de 12 ani Ministerul Culturii nu mai achiziţionase lucrări de artă contemporană, iar pentru a veni în sprijinul artiştilor plastici, în condiţiile pandemiei, Guvernul a alocat 2 milioane de euro pentru un program de achiziţie în acest sens.

"Printre măsurile luate de minister în contextul pandemiei, pentru a veni în sprijinul artiştilor plastici, a fost demarat un program de achiziţie de artă contemporană, pentru care au fost alocaţi 2 milioane de lei Muzeului Naţional de Artă Contemporană, pentru a desfăşura întreaga procedură. Până acum s-au înscris 430 de artişti. Practic, cei aproape 400 de mii de euro (2 milioane de lei, n.r.) vor ajunge la artiştii plastici. Este o măsură de sprijin la care ne-am gândit că atâta timp cât le cumpărăm munca, şi statul este câştigat, îmbogăţind ceea ce are statul ca patrimoniu în zona artei plastice. De vreo 12 ani, Ministerul Culturii nu a mai achiziţionat artă contemporană. Este un lucru pe care noi ni-l dorim să devină un obicei, ca anual, statul român, prin Ministerul Culturii, să achiziţioneze artă contemporană", a afirmat ministrul Gheorghiu, miercuri, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Culturii a mai subliniat că România este probabil singura ţară din Uniunea Europeană care nu are un registru al sectorului cultural, lucru care ar facilita sprijinirea artiştilor, prin diferite măsuri guvernamentale.

"Suntem probabil singura ţară din UE care nu are o situaţie clară despre câţi artişti avem în România, fie că vorbim despre sectorul public sau cel independent. Noi am demarat un mecanism incipient al Registrului sectoarelor cultural - creative, prin Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală, din subordinea Ministerului Culturii. Este important să avem acest registru pentru că ori de câte ori am cerut măsuri de sprijin Guvernului pentru artişti, Ministerul Finanţelor întreabă de impactul bugetar, iar dacă nu avem o statistică să ştim câţi beneficiari sunt pe măsura propusă, nu se poate preciza impactul financiar şi asta blochează multe proceduri", a explicat ministrul Gheorghiu.

În altă ordine de idei, Bogdan Gheorghiu a precizat că la rectificarea bugetară, programul Timişoara Capitală Culturală Europeană a primit 97,53 milioane lei reprezentând credite de angajament, iar 12,5 milioane de lei, credite bugetare, banii fiind prevăzuţi pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii culturale.

El a mai anunţat că viitorul Muzeu al Revoluţiei Naţionale Anticomuniste, care va fi construit la Timişoara, va purta numele "Lepa Bărbat", aceasta fiind primul martir din Decembrie 1989, ucisă prin împuşcare în 17 decembrie, în Piaţa Libertăţii. Femeia se afla împreună cu soţul ei, împuşcat şi el, dar nu mortal, şi cu fetiţa de 12 ani. Trupul femeii a fost incinerat ulterior, alături de celelalte 42 de cadavre sustrase din morga Spitalului Judeţean, şi aruncate în canalele de la Popeşti-Leordeni.

"Muzeul va purta acest nume atât pentru faptul că Lepa Bărbat a fost primul erou tăcut al Revoluţiei din 1989, dar şi pentru că avem nevoie să dăm instituţiilor o faţă umană. Este un simbol al libertăţii noastre", a concluzionat ministrul Bogdan Gheorghiu. AGERPRES / (A - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Ministerul Culturii va finanţa dezvoltarea fabricii de decoruri a Teatrului Naţional Timişoara, unică în România

* Ministrul Culturii - la Fabrica de decoruri de la Timişoara: Susţinem alocarea de fonduri