Zeci de biblioteci comunale din județul Timiș, multe dintre ele fiind continuatoare ale 'bibliotecilor poporale' apărute la începutul secolului al XX-lea, au pus lacătul pe ușă după 1990, dar mai ales după anul 2016, din cauza reducerii posturilor de bibliotecar, a retrocedărilor imobilelor naționalizate în care își desfășurau activitatea sau în urma degradării clădirilor respective.

În acest răstimp, profesia de bibliotecar propriu-zisă a intrat în declin, inclusiv în școli, posturile fiind deservite de profesori, la jumătate de normă.

Primarii din județul Timiș spun că 'au proiecte de reînființare a bibliotecilor comunale, dar nu sunt aprobate fondurile necesare'. Iar dacă vor reapărea, acestea vor fi într-un nou format, în care cartea digitalizată va avea o pondere semnificativă.

Directorul Bibliotecii Județene Timiș 'Sorin Titel', scriitorul Tudor Crețu, a declarat, pentru AGERPRES, că statutul cărții într-o societate arată soarta și nivelul societății respective, iar depopularea satelor atrage după sine și declinul bibliotecilor comunale.

'În condițiile în care ruralul se depopulează, multe primării au probleme financiare grave, care le afectează funcționarea, bibliotecile comunale nu o pot duce prea bine. Bibliotecile județene au, conform legii, rolul de coordonare metodologică a bibliotecilor municipale, orășenești și comunale din județul respectiv. Oferim, altfel spus, consultanță de specialitate: culturală, biblioteconomică etc. Declinul și destinul bibliotecilor comunale sunt strâns legate de declinul și destinul ruralului românesc, de starea lui. În județul Timiș sunt funcționale câteva zeci de biblioteci orășenești și comunale. E greu să faci ierarhii și, poate, contraproductiv. Biblioteca Județeană are peste 18.000 de beneficiari ai serviciilor: carte, acțiuni etc. Numărul lor este mult mai mare, dar nu avem o evidență clară, pentru că sunt mii de solicitări online, inclusiv de documente', explică Tudor Crețu.

***

Comuna Dudeștii Vechi a avut o bogată activitate culturală, exista și o bibliotecă publică cu bibliotecar propriu, populația citea în limbile bulgară și română. După 1990, situația s-a schimbat radical, iar în prezent nu mai există decât biblioteca școlară, care nu are bibliotecar.

'Biblioteca comunală din Dudeștii Vechi s-a închis în 2016 din cauza reducerii normei de bibliotecar și a problemelor juridice legate de clădire. Norma de bibliotecar a fost redusă la jumătate și a fost apoi și eliminată din organigrama primăriei, iar bibliotecar nu s-a mai angajat. Clădirea era veche și a fost retrocedată, ceea ce a complicat situația', spune directorul adjunct al Liceului 'Sfinții Chiril și Metodii' din Dudeștii Vechi, Iancu Berceanu.

Primarul comunei, Bono Cucălan, a elaborat în urmă cu mai bine de doi ani un proiect pentru reconstruirea unei biblioteci publice noi, un centru cultural modern, cu multiple funcții culturale, cu o parte de bibliotecă clasică, dar și o parte care privește spre viitor, spre digitalizare. Deocamdată lipsesc banii, iar fondul de carte existent în fosta bibliotecă sunt bine conservate, într-un alt spațiu.

'Vechea bibliotecă comunală nu mai este. A funcționat într-o clădire improprie, au fost probleme de retrocedare. (...) Sunt în strânsă legătură cu directorul liceului, Iancu Berceanu, pentru că în școala nouă, deschisă recent, ei fac unele permutări și pregătesc un spațiu în care să facem o bibliotecă. Noi (primăria - n.r.) avem o clădire în centru, pe care trebuie să o renovăm, tot am ținut-o pentru bibliotecă; numai că se întârzie foarte mult. Avem și semnat contract pe Administrația Fondului pentru Mediu pentru renovare. Am făcut prima parte de renovare, eficientizare energetică pe clădirea primăriei și avem câștigat un proiect foarte frumos de aproape 4 milioane de lei. Așteptăm doar să semnăm, de aproape doi ani. Vrem o bibliotecă comunală. Până atunci, amenajăm acel spațiu în școală, sunt și dintre colegi, profesori, învățători care vor să facă voluntariat, cu un program de două ore pe zi, de trei ori pe săptămână, când doritorii, copiii în speță, pot să împrumute și să returneze cărțile', detaliază primarul Bono Cucălan.

'Prin 2011 a fost ultimul bibliotecar în școală. Răspunderea unui bibliotecar este foarte mare, atenție la returnare, gestiunea este foarte mare. La biblioteca comunală era o doamnă bibliotecară din localitate, nu din cadrul școlii. După ce s-a desființat postul de bibliotecar comunal, s-a închis automat și biblioteca', punctează profesoara de Limba română a liceului din localitate, Monica Calapis, care mai organizează acțiuni literare în biblioteca școlii.

***

În Teremia Mare, biblioteca Școlii Gimnaziale a rămas singura sursă de împrumut de carte din localitate, întrucât cea comunală nu mai există.

Directoarea școlii, Adina Gabriela Iovanovici, remarcă faptul că lectura în formă clasică nu mai este atractiv pentru actuala generație de copii, care preferă să stea cu ochii în telefon decât într-o carte.

'Eu sunt elevă și absolventă a acestei școli și am devenit director. Am avut un parteneriat cu biblioteca comunală de lângă școală și am început un proiect pentru a transforma un hol degradat din școală într-un spațiu de lectură atractiv. Am primit suport din partea primăriei și am reamenajat acel spațiu, făcându-l mai atractiv copiilor și oferindu-le un loc plăcut de citit. Biblioteca școlii a primit cărți din diferite proiecte, însă multe sunt vechi și neatractive pentru elevi. Mi-aș dori să avem mai multe cărți noi, interesante, care să capteze atenția copiilor. Deși am făcut progrese, nu am reușit încă să fac din lectură o activitate principală în viața elevilor. Din păcate, nu avem bibliotecari dedicați, iar responsabilitățile sunt preluate de profesorul de limba română, care nu este întotdeauna prezent. Chiar dacă am organizat diverse activități și competiții pentru a încuraja lectura, elevii sunt adesea ocupați cu alte sarcini, ceea ce face dificilă atragerea lor spre cărți. Sunt convinsă că prin perseverență putem ajuta copiii să descopere farmecul cititului. În prezent, biblioteca noastră are în jur de 5.000 de cărți, dar nu toate sunt potrivite pentru elevii noștri', detaliază Adina Gabriela Iovanovici.

***

Peciu Nou este o altă comună timișeană care nu mai are bibliotecă comunală. Fosta bibliotecară s-a pensionat și a plecat în Germania, iar clădirea a fost demolată din cauza stării precare, după cum relatează Grigori Tarța, inspector de specialitate în cadrul Primăriei Peciu Nou.

'Nu mai există o astfel de bibliotecă comunală în Peciu Nou; a fost închisă din lipsă de cititori. Clădirea în care se afla biblioteca a fost demolată din cauza stării precare. Construcția veche, din 1890, a avut probleme structurale care au dus la prăbușirea unor părți ale clădirii. Din păcate, locuitorii din Peciu nu au o bibliotecă sau fond de carte disponibil. De asemenea, cărțile disponibile în trecut erau vechi și în mare parte de epocă comunistă. Fosta bibliotecară s-a pensionat și a emigrat în Germania. Perioada de după 1990 a adus și mai multe dificultăți pentru cultură, iar primăria nu are suficiente fonduri pentru a crea un club de lectură sau a sprijini bibliotecile', a detaliat Grigori Tarța.

Peciu Nou are aproximativ 5.800 de locuitori, dar fondurile disponibile pentru cultură sunt foarte limitate.

'Pentru diverse proiecte culturale, Primăria se axează pe comunitățile locale și pe acțiuni tradiționale. Totuși, cititul a fost în mare parte lăsat deoparte, tinerii fiind mai atrași de platforme precum TikTok. Vârstnicii care continuă să citească au propriile biblioteci private, iar bibliotecile publice lipsesc. Cu alte cuvinte, primăria reușește să organizeze evenimente cu un buget modest. De exemplu, pentru o acțiune din 1 Decembrie se colaborează cu organizații locale, creând expoziții și târguri de iarnă în care sunt implicate activități comunitare și tradiționale. Este o provocare să se mențină aceste tradiții în condiții financiare restricționate', evidențiază Grigori Tarța.

***

Pe de altă parte, pentru Biblioteca Județeană Timiș, cel mai important proiect investițional din istoria instituției este în plină desfășurare.

'Vorbim despre reabilitarea sediului central și, totodată, de una dintre cele mai complexe intervenții vizând o clădire istorică din centrul Timișoarei - Piața Libertății numărul 3. Instituția promovează lectura prin câteva dintre cele mai creative inițiative de profil: 'Pătura care citește', 'ConCetrica', 'Lecturi aprinse' și altele', punctează directorul Tudor Crețu.

Fondată la 29 octombrie 1904, sub denumirea de Biblioteca publică cu caracter științific a orașului Timișoara, Biblioteca Județeană Timiș și-a început activitatea cu un fond de publicații de 27.850 volume. Astăzi, ea oferă cititorilor săi aproximativ 750.000 de publicații - cărți, periodice și alte documente grafice și audio-vizuale, în limba română și în limbi străine. Anual achiziționează 15.000 de unități de bibliotecă însumând 2.400 de titluri, înscrie peste 17.000 de cititori, difuzează aproape 500.000 de volume și înregistrează o frecvență de peste 200.000 de cititori.

Prin structura colecțiilor pe care le deține, Biblioteca Județeană Timiș are caracter enciclopedic și se adresează tuturor categoriilor socio-profesionale. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)