Ziua Culturii Naționale/ Președintele Academiei: Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român
Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român, afirmă președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, într-o declarație acordată AGERPRES cu ocazia Zilei Culturii Naționale, subliniind că este necesar să ne prețuim valorile ''așa cum sunt ele'', să ne cultivăm limba ''ca un fagure de miere'' peste tot, în țară și în lume.
''Faptul că sărbătorim cultura de ziua lui Mihai Eminescu nu este o întâmplare. Dintre toți creatorii spirituali români, cel mai reprezentativ este, fără îndoială, Eminescu. El nu a fost declarat prototipul sau simbolul culturii românești de către vreo instanță și nici impus de vreo instituție a statului, ci de viața însăși, de marea personalitate colectivă a poporului român și, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voința cuiva. Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii românești și europene. Eminescu are versuri clasice precum cele ale lui Ovidiu, cel înveșnicit la Tomis. El cântă dragostea galantă și onoarea cavalerilor medievali ca odinioară trubadurii și truverii, el detaliază Evul Mediu al lui Alexandru cel Bun, de la 1400, așa cum făcea Victor Hugo, în 'Notre-Dame de Paris', pentru spațiul francez'', arată Ioan-Aurel Pop.
Eminescu, spune academicianul, anticipează și lumea viitorului, criticând scena politică, proiectând, prin perceperea vitezei luminii și prin universul ideatic al unei lumi în eternă mișcare, creația culturală și științifică românească în cel de-al treilea mileniu.
''Eminescu, născut la o dată precisă (15 ianuarie 1850) și într-un loc anume (în Țara de Sus a Moldovei), și-a încheiat scrisul odată cu vârsta sa christică pământească, dar a fost atins de aripa de înger a eternității. Eminescu este european pentru că exprimă esența spiritului românesc și este cel mai reprezentativ creator român fiindcă s-a încadrat în numitorul comun european'', a spus Ioan-Aurel Pop.
Eminescu, remarcă președintele Academiei, nu are nevoie de laude sau de elogii.
''Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român. De aceea, data nașterii 'băietului' care-și plângea dascălul la Cernăuți în 1866 este și Ziua Culturii Naționale pentru români. Complexele noastre sunt legate de amploarea, nu de valoarea creației culte românești, iar amploarea este limitată de mulți factori, inclusiv de circulația limitată a limbii române. Cu toate acestea, este firesc ca noi 'locului să ne ținem', să ne prețuim valorile așa cum sunt ele, să ne cultivăm limba 'ca un fagure de miere' peste tot, în țară și în lume, fără ostentație, așezându-le pe toate în concertul intelectual european'', a îndemnat Ioan-Aurel Pop.
Ziua Culturii Naționale este și sărbătoarea limbii în care se exprimă această cultură.
''Academia Română se străduiește de peste un secol și jumătate să creeze cultură, să valorifice creația intelectuală românească validată, cea din toate timpurile, și să pregătească premisele operelor noastre spirituale din viitor. Astăzi, Ziua Culturii Naționale este și sărbătoarea limbii în care se exprimă această cultură, este sărbătoarea creației spirituale, ca formă superioară de exprimare a valorilor sufletului, de către marii creatori. Le aducem tuturor omagiul nostru și, cu precădere, celui care a așezat pe un piedestal de neatins versul și limba românească, lui Mihai Eminescu'', a transmis președintele Academiei Române, care consideră ''natural'' ca în Republica Moldova, a cărei limbă oficială este tot cea în care a scris Eminescu, Ziua Culturii Naționale să fie aceeași cu sărbătoarea omonimă din România.
Începând cu data de 15 ianuarie 2011, cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut național, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale a fost inițiată de academicianul Eugen Simion, președinte al Academiei Române la acea dată, și legiferată de Parlamentul României în anul 2010. Ajunsă la cea de-a XVI-a ediție, Ziua Culturii Naționale este celebrată în toate comunitățile locuite de români, în interiorul sau în afara granițelor țării. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
Iași: Protest la Palatul Culturii, de Ziua Culturii Naționale
Timiș: Ziua Culturii Naționale, celebrată în instituții de cultură, școli și librării
Argeș: Expoziții și vizite gratuite la muzeu, de Ziua Culturii Naționale
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Diana Marincu, despre proiectul României la Bienala de Artă de la Veneția: E o experiență nu doar valoroasă, ci autentică în întregimea ei
Criticul de artă Diana Marincu, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, unul dintre curatorii proiectului care va reprezenta România anul acesta la Bienala de Artă de la Veneția, afirmă că arta expusă publicului în Pavilionul țării noastre oferă o experiență nu doar valoroasă artistic, ci și autentică în întregimea ei.
MNIR: Aproape 1.300 de vizitatori - de miercuri până vineri, la Coiful de la Coțofenești
Un număr de 1.262 de vizitatori - majoritatea adulți și seniori - au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) de miercuri până vineri pentru a vedea Coiful de aur de la Coțofenești și cele două brățări de aur recent recuperate după furtul de anul trecut de la Muzeul Drents din Assen. Reprezentanții muzeului au precizat că, &icir
Brăila: Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține concerte la Festivalul 'Chira Chiralina'
Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu și Vasile Șeicaru vor susține recitaluri în cadrul celei de-a XIX-a ediții a Festivalului Național de Muzică Folk 'Chira Chiralina', care se desfășoară la Brăila în perioada 24-26 aprilie, informează Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila: Potrivit organizatorilor, î
Începe Festivalul One World România - 40 de filme documentare în program
Un număr de 40 de filme documentare, cele mai multe dintre ele urmate de discuții sau Q&A-uri cu realizatorii lor, vor fi proiectate, începând de vineri până pe 29 aprilie, la cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World România. Potrivit unui comunicat al Asociației One World
Vâlcea: O biserică veche de piatră, posibil ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, descoperită în centrul Râmnicului
Fundația unei biserici despre care se crede că ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, care ar putea fi chiar ctitorul ei, a fost descoperită recent de arheologi sub o biserică din centrul municipiului Râmnicu Vâlcea, într-o zonă în care istoricii presupun că ar fi fost și curte domnească.
Muzeul Theodor Pallady - redeschis pentru public; va găzdui întâlnirile interdisciplinare 'Divanul Artelor'
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând de vineri, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui amplu proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformările recente includ extinderea spațiului de e
Uniunea Scriitorilor: Timbrul literar nu este o 'taxă pe citit', ci o formă de susținere a creatorilor de literatură
Uniunea Scriitorilor din România (USR) reacționează la propunerea Asociației Editorilor din România (AER) de eliminare a timbrului literar din proiectul de ordonanță privind timbrul cultural, subliniind că acest mecanism nu reprezintă o 'taxă pe citit', ci un instrument de sprijin pentru creatorii de literatură. 'Proiectul de ordonanță
Patriarhul Daniel: Sfântul Gheorghe - un sfânt militar; ajută oamenii aflați în situații grele
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a participat joi la slujba Sfintei Liturghii oficiată în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale, cu prilejul hramului 'Sfântul Mare Mucenic Gheorghe'. În cadrul predicii, Patriarhul a subliniat popularitatea sfântului în întreaga lume, atât în Orient, cât ș
Botoșani: Piese de tezaur despre care se presupune că datează din secolul I înainte de Hristos, descoperite la Darabani
Mai multe brățări de argint, un vas, câteva obiecte de podoabă, dar și aproape 600 de monede de argint despre care se crede că ar data din perioada cuprinsă între secolul I înainte de Hristos și secolul al III-lea d.H., au fost descoperite accidental într-o pădure de pe raza orașului Darabani, a anunțat, joi, directorul Direcției Județene pentru Cultu
Turneul Național de Educație Istorică 2026 - în peste 15 localități din țară și la Muzeul Reginei Maria de la Balcic
Ediția 2026 a Turneului Național de Educație Istorică va ajunge în peste 15 localități din România, precum și la Muzeul Reginei Maria din Balcic, Bulgaria, au anunțat organizatorii în cadrul unei conferințe de presă. Ediția din acest an va debuta cu prezentarea documentarului 'Povestea vieții Regelui Mihai', un lungmetraj construit pe
Ministerul Culturii: Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor - un prilej să ne amintim că lectura a format generații
Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor, Ziua Cărții și Ziua Bibliotecarului din România sunt un prilej să ne amintim că lectura a format generații, a păstrat identități și a deschis lumi pe care altfel nu le-am fi cunoscut niciodată, a transmis, joi, Ministerul Culturii. '23 aprilie este despre cei care scriu. Despre cei ca
Ziua Bibliotecarului din România/Bibliotecarii transformă discret biblioteca dintr-un spațiu al rafturilor de cărți în huburi comunitare
Ziua Bibliotecarului din România aduce în prim-plan o profesie care, deși discretă, are un impact profund asupra societății, pe cel care contribuie la educație, acces la informație și păstrarea memoriei culturale, adesea dincolo de vizibilitatea publică - bibliotecarul. Într-o lume în care accesul la informație este apa
Președintele Uniunii Scriitorilor respinge afirmațiile Asociației Editorilor referitoare la colectarea timbrului literar
Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, a respins, joi, afirmațiile Asociației Editorilor din România referitoare la taxa de citit din viitoarea formă a Legii 35/1994, argumentând că 'modificările legislative preconizate de Guvern nu schimbă cu absolut nimic obligațiile editorilor'. 'Așad
Asociația Editorilor din România propune eliminarea timbrului literar
Asociația Editorilor din România (AER) propune eliminarea timbrului literar din viitoarea formă a Legii 35/1994, după modelul timbrului folcloric și a timbrului de divertisment, argumentând că un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică amenință să scoată peste 3 milioane de euro din buzunarele cititorilor pentru beneficiul exclusiv
Harghita: Cursuri gratuite de formare în competențe digitale, în bibliotecile publice din județ
Bibliotecile municipale, orășenești și comunale din județul Harghita organizează cursuri gratuite de formare în competențe digitale, în cadrul Programului Digital STARS, implementat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a informat, joi, Biroul de Presă al Consiliului Județean Harghita. 'Rețeaua de biblioteci p