Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român, afirmă președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, într-o declarație acordată AGERPRES cu ocazia Zilei Culturii Naționale, subliniind că este necesar să ne prețuim valorile ''așa cum sunt ele'', să ne cultivăm limba ''ca un fagure de miere'' peste tot, în țară și în lume.

''Faptul că sărbătorim cultura de ziua lui Mihai Eminescu nu este o întâmplare. Dintre toți creatorii spirituali români, cel mai reprezentativ este, fără îndoială, Eminescu. El nu a fost declarat prototipul sau simbolul culturii românești de către vreo instanță și nici impus de vreo instituție a statului, ci de viața însăși, de marea personalitate colectivă a poporului român și, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voința cuiva. Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii românești și europene. Eminescu are versuri clasice precum cele ale lui Ovidiu, cel înveșnicit la Tomis. El cântă dragostea galantă și onoarea cavalerilor medievali ca odinioară trubadurii și truverii, el detaliază Evul Mediu al lui Alexandru cel Bun, de la 1400, așa cum făcea Victor Hugo, în 'Notre-Dame de Paris', pentru spațiul francez'', arată Ioan-Aurel Pop.

Eminescu, spune academicianul, anticipează și lumea viitorului, criticând scena politică, proiectând, prin perceperea vitezei luminii și prin universul ideatic al unei lumi în eternă mișcare, creația culturală și științifică românească în cel de-al treilea mileniu.

''Eminescu, născut la o dată precisă (15 ianuarie 1850) și într-un loc anume (în Țara de Sus a Moldovei), și-a încheiat scrisul odată cu vârsta sa christică pământească, dar a fost atins de aripa de înger a eternității. Eminescu este european pentru că exprimă esența spiritului românesc și este cel mai reprezentativ creator român fiindcă s-a încadrat în numitorul comun european'', a spus Ioan-Aurel Pop.

Eminescu, remarcă președintele Academiei, nu are nevoie de laude sau de elogii.

''Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român. De aceea, data nașterii 'băietului' care-și plângea dascălul la Cernăuți în 1866 este și Ziua Culturii Naționale pentru români. Complexele noastre sunt legate de amploarea, nu de valoarea creației culte românești, iar amploarea este limitată de mulți factori, inclusiv de circulația limitată a limbii române. Cu toate acestea, este firesc ca noi 'locului să ne ținem', să ne prețuim valorile așa cum sunt ele, să ne cultivăm limba 'ca un fagure de miere' peste tot, în țară și în lume, fără ostentație, așezându-le pe toate în concertul intelectual european'', a îndemnat Ioan-Aurel Pop.

Ziua Culturii Naționale este și sărbătoarea limbii în care se exprimă această cultură.

''Academia Română se străduiește de peste un secol și jumătate să creeze cultură, să valorifice creația intelectuală românească validată, cea din toate timpurile, și să pregătească premisele operelor noastre spirituale din viitor. Astăzi, Ziua Culturii Naționale este și sărbătoarea limbii în care se exprimă această cultură, este sărbătoarea creației spirituale, ca formă superioară de exprimare a valorilor sufletului, de către marii creatori. Le aducem tuturor omagiul nostru și, cu precădere, celui care a așezat pe un piedestal de neatins versul și limba românească, lui Mihai Eminescu'', a transmis președintele Academiei Române, care consideră ''natural'' ca în Republica Moldova, a cărei limbă oficială este tot cea în care a scris Eminescu, Ziua Culturii Naționale să fie aceeași cu sărbătoarea omonimă din România.

Începând cu data de 15 ianuarie 2011, cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut național, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Ziua Culturii Naționale a fost inițiată de academicianul Eugen Simion, președinte al Academiei Române la acea dată, și legiferată de Parlamentul României în anul 2010. Ajunsă la cea de-a XVI-a ediție, Ziua Culturii Naționale este celebrată în toate comunitățile locuite de români, în interiorul sau în afara granițelor țării. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi: 

Vaslui: Primăria municipiului reședință premiază de Ziua Culturii Naționale elevii cu rezultate deosebite

Mureș: Cufărul de călătorie al lui Eminescu poate fi admirat la Muzeul UMFST de Ziua Culturii Naționale

Prahova: Ziua Culturii Naționale, marcată prin momente muzicale, spectacole de teatru și proiecție de film 

Iași: Protest la Palatul Culturii, de Ziua Culturii Naționale 

Timiș: Ziua Culturii Naționale, celebrată în instituții de cultură, școli și librării 

Ziua Culturii Naționale: Conferință și expoziție dedicate lui Nicolae Iorga - la Biblioteca Centrală Universitară ''Carol I'' 

Ziua Culturii Naționale/ Blandiana: A răspunde în fața lui Eminescu înseamnă nu doar a face cultură, ci și a rezista prin ea

Ziua Culturii Naționale/ Vosganian: Cultura - o componentă a suveranității, o expresie emblematică a identității naționale 

Buzău: Colecționară de semne de carte; păstrează amintirea fiecărui moment trăit între paginile unei cărți (GALERIE FOTO)

Argeș: Expoziții și vizite gratuite la muzeu, de Ziua Culturii Naționale

Ziua Culturii Naționale/ Expoziția ''România Fotogeografică'' - organizată la Casa de Cultură a Studenților