REPORTAJ Timiș: Printre povești nobiliare, în ''Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă'', la MNB (GALERIE FOTO)
Pășind în Mansarda Muzeului Național al Banatului (MNB) din Timișoara, începând de vineri după-amiaza și până pe 23 ianuarie 2026, se lasă descoperită o lume apusă, dar care a înflorit în secolele XVIII - XIX până la începutul veacului XX, chiar până la naționalizarea din 1949, în Banat.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
O expoziție care invită la neuitare, printre dantele, portrete înrămate în bronzuri, dormitoare din esențe de nuc cu lenjerii brodate, cu șifoniere în care stau în ordine elegante toalete de femei și bărbați, pălării, mănuși din velur și eșarfe pentru fiecare sezon, vitrine cu tacâmuri din argint aurit și porțelanuri fine de Bohemia bogat ornamentate, oglinzi de cristal și fotolii tapisate în mătăsuri pastelate, fotografii de familie, casete cu amintiri, albume îmbrăcate în catifea.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Expoziția ''Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă'' este cel de-al doilea episod al Trilogiei sociale a Banatului, curatoriate de Marius Cornea, muzeograf al Muzeului Național al Banatului din Timișoara, cu studii de istorie, istoria artei și germanistică și specializat în istoria picturii italiene din secolele XVI-XVIII, care a reușit să aducă în fața vizitatorilor sute de piese, care în urmă cu două veacuri și mai bine făceau parte din decorurile cotidiene ale burghezilor, conților sau marchizilor din Banat și din întreaga Curte a Imperiului Austro-Ungar.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Marius Cornea a dezvăluit, pentru AGERPRES, că, de foarte mult timp, Muzeul Național al Banatului și-a propus o serie de trei expoziții care să ilustreze viața diferitelor clase sociale, categorii sociale din Banatul de odinioară.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
''Anul trecut, MNB a organizat prima expoziție din această trilogie, dedicată familiilor nobile din acest ținut bănățean de la începutul secolului XVIII până la finele Primului Război Mondial, soarta unor familii nobile a fost urmărită de noi și în perioada interbelică și chiar comunistă. Anul acesta, muzeul nostru inaugurează expoziția dedicată clasei înstărite, burgheziei de altădată din perioada anilor 1800, când Banatul aparținea Regatului Ungariei și terminând cu anul 1947 când, în decembrie, regele Mihai a fost obligat să abdice, instaurându-se Republica Populară Română și regimul comunist. Așadar, este ilustrarea unor destine interesante, particulare, ale unor familii din Banatul istoric, din diverse comunități culturale, lingvistice, religioase, pentru că Banatul este o provincie multiculturală, iar aceste comunități sunt ilustrate prin obiecte, foarte multe obiecte de diverse tipologii, de la portrete în diverse tehnici, grafică, sculptură, pictură, la textile istorice și multe fotografii, pentru a susține titlul expoziției, albume de familie, burghezia din Banat în perioada modernă'', explică Marius Cornea.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
În prima vitrină, de la intrarea în expoziție, publicul poate întâlni un album de la sfârșitul secolului XIX și început de secol XX, îmbrăcat în catifea verde, cu alămuri, fericătură și o oglindă în formă de inimioară. Este un album gol, care poate fi completat cu sutele de fotografii din expoziție și, mai ales, cu fotografiile din memoria fiecărui vizitator.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Este o metaforă. Un obiect gol care poate fi reînsuflețit prin contribuția muzeului, prin obiecte, dar mai ales prin aportul publicului vizitator.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
''În calitate de curator al expoziției și colaborând cu zeci de persoane, cu multe colecții private, dar și instituții muzeale din vestul României, Arad, Lugoj, Caransebeș, Reșița, Arhivele Naționale, Serviciul Județean Timiș, alături de Episcopia Romano-Catolică, am avut acest criteriu al obiectelor, dar cu valoare memorială. Obiectul poate transmite o poveste, o istorioară despre un aspect al vieții acestor familii burgheze în domeniul economic, politic, social, cultural. Am selectat obiectele cu mare încărcătură emoțională și mai ales memorială. Este un mixt de obiecte, un mixt de culori, volumetrii și lumini. Sunt expuse foarte multe amănunte care recompun viața acestor familii care trăiau într-un mod așezat, un ritm de viață care s-a pierdut în totalitate odată cu instaurarea regimului comunist în 1947 pentru România, dar, de fapt, pentru toate țările din fostul lagăr comunist din sud-estul Europei. Cred că cea mai frumoasă ilustrare a ritmului de viață pentru aceste categorii sociale este redată de romanul lui Stefan Zweig, 'Lumea de ieri', în care acest autor austriac, evreu, a recompus prin scris o impresie despre lumea de altădată, care era ierarhizată, existau categorii sociale, exista o piramidă socială, iar vârful acestei piramide era reprezentat de nobilime, cu sau fără titluri'', detaliază muzeograful și coregraful MNB.
Expoziția te invită în casele unor familii cu notorietate, unele dintre aceste nume devenind astăzi nume de străzi în Timișoara.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Locuitorii Timișoarei au fost, cu siguranță, măcar o dată pe bulevardul Constantin Diaconovici-Loga, cu multe clădiri extrem de interesante, construite înainte de Primul Război Mondial sau între cele două mari conflagrații, una dintre ele fiind vila în care funcționează acum Institutul Francez - Villa Kimmel. O familie ilustră pentru istoria Banatului, care este prezentă în expoziția MNB prin diferite obiecte, medalii, diplome, fotografii.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
''Primul reprezentant al familiei Kimmel, german de origine, a venit din Bohemia, din teritoriul actual al Cehiei, în Banat, în anul 1784, a fost învățător la școala populară, școala comunală din cartierul Fabric al Timișoarei. Fiul lui a înființat, în 1812, o fabrică de lichioruri și coniac, s-a ocupat și de distribuirea șliboviței și a vinului. Această tradiție a fost continuată până în anii '30 ai secolului trecut, când familia a dat faliment, dar Ignaț Alexander a comandat vila, care adăpostește azi Institutul Francez, unor arhitecți timișoreni și a fost inaugurată în 1911, apoi intervine marea criză mondială din sfârșitul anilor '20 și începutul anilor '30, iar familia Kimmel trebuie să părăsească splendidul univers, reprezentat de această vilă, cu totul excepțional în peisajul arhitectural al Timișoarei antebelice. Ei au cumpărat o casă burgheză în cartierul la fel de burghez Elisabetin, unde trăiesc de altfel și astăzi descendenții acestei familii Kimmel, dar cu alt nume. Sunt multe obiecte de viață cotidiană pentru fiecare familie, dincolo de portrete, de mobilier, avem și lucruri mărunte, jobeni al domnului Kimmel, mănușile de gală și evanghelii cu pene de struț ale soției, Berta Kimmel. Sunt mici obiecte care pot ilustra o microistorie de familie, parte integrantă a macroistoriei, a istoriei mari'', arată Marius Cornea.
Există și alte obiecte deosebite, nu doar din punct de vedere muzeal, ci mai ales sentimental.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Anul acesta, ultimul descendent al unei dinastii extrem de puternice în domeniul culturii a împlinit 90 de ani - doctor-inginer Andras Mihai Pogany, care, pentru aniversarea acestui moment cu totul excepțional, alături de soția Viorica Pogany, au donat muzeului sute de obiecte.
''Sunt toate fotografiile de familie de la sfârșitul secolului XIX și până la perioada interbelică, chiar perioada comunistă, sute de cărți în limbile Banatului, maghiară, germană, română, dar și în limbi de circulație internațională engleză și franceză, și mai ales serviciul de porțelan, produs în Bohemia, în monarhia austro-ungară la sfârșitul secolului XIX și moștenit din partea mamei, care era de origine germană, fiica doctorului Geza Lichtscheindl, medicul șef al orașului Timișoara, respectiv medicul directorul spitalului orășenesc al cetății oraș Timișoara. Este un serviciu expus parțial în vitrinele muzeului, familia Andraș, Mihai și Viorica Pogany donând muzeului nostru peste 250 de piese de porțelan, din acel serviciu Bohemia'', punctează Marius Cornea.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Publicul, foarte numeros la fiecare prezentare expozițională, este curios să afle mai ales poveștile din spatele exponatelor, extrem de atrăgătoare. Tururile duminicale ghidate care sunt foarte așteptate și solicitate pentru că dau vizitatorilor răspunsuri.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Muzeograful Marius Cornea este atras cel mai adesea de poveștile din spatele obiectelor pe care le primește, ca donații, pentru MNB.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
''Am intrat și în case care erau închise de 30 de ani. De exemplu, a fost o casă a unei familii de maghiari care emigraseră, domnul inginer și doamna medic, profesor universitar și emigraseră în Canada de 30 de ani. S-au întors, au trecut întâmplător prin secretariatul muzeului, căutau un expert pentru mobilier, am fost solicitat. Am găsit acolo, în centrul Timișoarei, o capsulă a timpului, mult praf, dar atmosfera casei era încastrată în fiecare scaun, în fiecare tăblie de masă. Domnul a început să deschidă sertare, uși, să depene amintiri, să desfășoare firul memoriei, povestind despre familie și, cum au luat decizia de a pleca, cum s-au reinventat profesional în Canada. Și atunci, am completat eu povestea prin cum poate fi transmisă, perpetuată memoria unei familii prin obiecte, care, odată oferite muzeului sau intrate în patrimoniul muzeului, primesc o nouă dimensiune, cea de muzeificare a lor și ele atunci, sigur, ies din universul particular, privat, familial și intră într-un circuit public însoțit de de povești'', spune curatorul expoziției.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
Ultima parte a Trilogiei sociale a Banatului va fi prezentată anul viitor și va ilustra viața celor mulți, care asigurau baza socială, dar exista și o anumită fluiditate între aceste categorii.
Foto: (c) OTILIA HALUNGA / AGERPRES FOTO
De exemplu, Banatul a fost parte integrantă a monarhiei austro-ungare până în 1918 și existau cazuri de familii care treceau aceste bariere sociale, erau negustori înstăriți, chiar evrei, care își cumpărau statutul de nobil sau aromâni, greci, georgieni, puteau să acceadă în acea clasă a privilegiaților cu sau fără titluri nobiliare, potrivit muzeografului. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Alba: PS Claudiu a anunțat convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, Claudiu Lucian Pop, a anunțat, joi, la Blaj, intenția de a convoca Adunarea Arhiepiscopală Majoră, el menționând că a primit în acest sens consimțământul Sinodului Episcopilor. 'Astăzi, ne aflăm într-un moment de răscruce. Pe care trebuie s
Volumul 'Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicienii extremiști?' - lansat la Bookfest
Volumul 'Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicienii extremiști?', de Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț Anghel, a fost lansat, joi, la standul Editurii Humanitas de la Salonul Internațional de Carte Bookfest. Jurnalista Sabina Fati, moderatoarea lansării, a afirmat că suveranismul nu este doar în România,
Mircea Cărtărescu, la Bookfest: 'Texistența' - un autoportret, o carte de aforisme; mi-aș fi dorit să fiu un scriitor de nișă
Scriitorul Mircea Cărtărescu și-a lansat joi la Bookfest cel mai recent volum, 'Texistența', pe care l-a caracterizat drept 'un autoportret', 'o carte de aforisme', mărturisind că și-ar fi dorit 'din tot sufletul' să fie 'un scriitor de nișă', 'citit și înțeles de foarte puțini oameni'. 'Ce să vă spun,
Pregătiri pentru proclamarea locală: Patriarhul Daniel a sfințit racla cu moaștele Sf. Elisabeta de la Pasărea
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a sfințit joi, la Palatul Patriarhiei, racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Elisabeta de la Pasărea și trei icoane relicvar, prilej cu care a subliniat că aceasta 'a dus o viață aspră de nevoință'. Evenimentul a avut loc în ajunul proclamării locale a canonizării sfintei, care va fi oficiată viner
Bihor: Expoziție de fotografie, în Cetatea Oradea, cu imagini realizate și de ambasadorul Japoniei în România, Katae Takashi
Asociația Internațională Euro Foto Art (AIEFA) a vernisat joi, în Cetatea Oradea, expoziția de artă fotografică intitulată 'Pod cultural Japonia - România', cu fotografii realizate de ambasadorul Japoniei în țara noastră, Katae Takashi și artistul fotograf Ștefan Toth Istvan, președintele asociației. Expoziția cuprinde o selecție de 4
Volumul 'Cărtărescu', coordonat de Iulian Boldea, a fost lansat la Bookfest
Volumul 'Cărtărescu', coordonat de Iulian Boldea, o monografie apărută la Editura Cartier, care își propune să redeseneze cu acuratețe și obiectivitate fizionomia literară a lui Mircea Cărtărescu prin impresii redate de importanți scriitori români, a fost lansată, joi, la Salonul Internațional de Carte Bookfest. Printre cei care au scris de
Criticul de artă Călin Stegerean: Am câștigat procesul cu Ministerul Culturii în cauza evaluării mele la final de mandat
Criticul de artă Călin Stegerean, fost manager al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) din București, a anunțat joi că a câștigat procesul cu Ministerul Culturii în cauza evaluării sale la final de mandat, Curtea de Apel hotărând că evaluarea acestuia a fost incorectă. 'Am câștigat procesul cu Ministerul Culturii! Curt
Uniunea Scriitorilor se adresează președintelui Senatului, 'consternată' de excluderea reprezentantului său din Consiliul ICR
Uniunea Scriitorilor din România i-a transmis, joi, o scrisoare deschisă președintelui Senatului, Mircea Abrudean, în care își exprimă 'consternarea' în legătură cu excluderea reprezentantului Uniunii, criticul literar și eseistul Angelo Mitchievici, din Consiliul Institutului Cultural Român. 'Consiliul Uniunii Scriito
Alba: Incunabule și alte rarități bibliofile din secolele XVI-XVII, într-o expoziție temporară la Museikon
Alba Iulia, 4 iun /Agerpres/ - Patru incunabule din colecția Muzeului Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, tipărite în perioada 1487-1500, dar și o serie de rarități bibliofile din secolul al XVI-lea, cum ar fi unul din primele atlase de buzunar, pot fi văzute, până în 4 septembrie, într-o expoziție vernisată, joi, la Museikon. Expoziți
Record la Concursul Enescu: 645 de tineri muzicieni din 55 de țări, înscriși la secțiunile vioară, violoncel și pian
Un număr de 645 de tineri muzicieni din 55 de țări s-au înscris la secțiunile instrumentale vioară, violoncel și pian din cadrul celei de-a XX-a ediții a Concursului Internațional George Enescu. Este cel mai mare număr de concurenți înregistrat în istoria competiției, de la prima sa ediție, organizată în anul 1958. Potriv
Bookfest/ Premiile Muzeului Literaturii - Profesorul Bruno Mazzoni și gazetarul Petre Mihai Băcanu, printre laureați
Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) a decernat joi, în cadrul unei ceremonii desfășurate în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, premiile care recompensează importante titluri din domeniul filologiei apărute în anii 2024 și 2025 și acordate unor personalități ale literelor și culturii românești și străine. Fe
Brăila: Hariclea Darclée, omagiată la 166 de ani de la naștere și 145 de ani de la debutul pe scena brăileană
Primăria Municipiului Brăila și Fundația Darclée organizează, în perioada 9-10 iunie, la Teatrul 'Maria Filotti', cea de-a doua ediție a manifestării culturale 'Zilele Darclée', dedicată celebrării sopranei Hariclea Darclée, de la a cărei naștere se împlinesc 166 de ani, precum și 145 de ani de la debutul său artistic pe scena
Spectacolul 'Farul' - premieră la Teatrul Ion Creangă, pe 14 iunie
Spectacolul 'Farul', semnat de Andra Burcă, va avea premiera pe 14 iunie, de la ora 18:00, la Sala Mare a Teatrului Ion Creangă. Publicul va avea însă ocazia să îl vadă în avanpremieră pe 5 iunie, de la aceeași oră, au anunțat organizatorii. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, producția îi are în di
Timiș: Festivalul Internațional Timișoara Muzicală a adus mii de spectatori la Operă
Ediția aniversară cu numărul 50 a Festivalului Internațional 'Timișoara Muzicală', desfășurată în perioada 26 aprilie - 31 mai, a atras mii de spectatori la evenimentele organizate de Opera Națională Română din Timișoara (ONRT). Potrivit unui comunicat transmis joi de ONRT, programul manifestării a cuprins 11 evenimente des
Buzău: 'Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare', la Muzeul Județean
Muzeul Județean Buzău, în parteneriat cu Muzeul de Artă Populară Constanța, organizează expoziția 'Scoarțe muntenești și dobrogene. Un secol de motive populare', eveniment care propune vizitatorilor o incursiune în universul materialelor textile tradiționale românești, cu piese reprezentative și motive populare muntenești și dobrogene.