Două volume de folclor românesc, unul din 1791-1792, aparținând lui Ioan Șincai, iar al doilea din 1831, cules de Dimitrie Ardelean, transliterate de Elena Mihu, fost muzeograf la Muzeul Județean Mureș, actualmente pensionară, rescriu istoria folcloristicii românești, potrivit căreia prima culegere de folclor literar din România a fost 'Poezii populare. Balade (cântice bătrânești) adunate și îndreptate' de Vasile Alecsandri, apărută în 1852.

De altfel, subiectul a fost intens analizat și la Conferința Națională 'Colecții și colecționari - resurse valoroase ale patrimoniului cultural', organizată de Muzeul Județean Mureș, prin Secția de Etnografie și Artă Populară, desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute, la Târgu Mureș, cu ocazia lansării noului volum al Elenei Mihu, 'Această pesmă cu cântări lumești și veselitoare', o transliterare din folclorul cules de Dimitrie Ardelean la 1831.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

'Ca orice conferință, a existat și un panel în care am lansat și prezentat publicațiile care au apărut de la conferința precedentă și printre aceste lucrări este și o transliterare din chirilică făcută de către cercetătoarea noastră Elena Mihu, fostă colegă de la Muzeul Județean Mureș. Este o transliterare din folclorul cules de Dimitrie Ardelean la 1831, care se intitulează 'Această pesmă cu cântări lumești și veselitoare'. Este foarte importantă pentru că această culegere de poezii populare este a doua în ordine cronologică. De fapt, noi știm cu toții, adică aveam această informație transmisă prin școli, că prima mare culegere de poezii populare este a lui Alecsandri. Tocmai această autoare, Elena Mihu, colega noastră, a dovedit că au existat și alte culegeri de folclor și dânsa a și publicat în acest sens încă o colecție de folclor, tot transliterată din chirilică, a lui Ioan Șincai, care apărea într-un context în care el însuși participa, la luptele napoleoniene din cadrul Imperiului Habsburgic, cum se încadra atunci Transilvania noastră. Și mureșanul nostru, Ioan Șincai, a cules folclor, a cules practic și cântece de cătănie care erau specifice războaielor napoleoniene foarte importante', a declarat, pentru AGERPRES, cercetătorul Dorel Marc, de la Secția de Etnografie și Artă Populară din Târgu Mureș.

Noua lucrare, care va servi ca material didactic studenților de la Istorie și Litere a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) din Târgu Mureș, este considerată un lucru inedit, așa cum a fost considerată și culegerea lui Ioan Șincai din 1791-1792.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

'Doamna Mihu, care astăzi vine cu această lucrare nouă, înscrie pe cronologia acestor publicații un lucru inedit. Cartea 'Această pesmă cu cântări lumești și veselitoare - culese de Dimitrie Ardelean 1831' este a doua cum ar veni cronologic, după manuscrisul de la 1791-1792 al lui Ioan Șincai. Și ca structură este foarte interesantă pentru că are, pe lângă poeziile propriu-zise și cântări, o paletă foarte largă și diversă de creații populare, inclusiv cântece de cătănie, cântece de dor, de jale, care sunt îmbrăcate într-un limbaj foarte accesibil publicului, pot să spun că e un limbaj atrăgător. Chiar și din titlu spune că unele creații sunt cântări lumești și veselitoare. Are și o formă satirică prin care, ca orice folclor satiric, descrie aspecte din lumea satului, din viața unor personaje importante din lumea satului, care au un statut special. Și această transliterare din chirilică în limba română, cu alfabetul latin pe care îl folosim astăzi, este foarte utilă pentru că sunt tot mai puțini cei care știu alfabetul chirilic, chiar și în rândul specialiștilor', a spus Dorel Marc.

Muzeografii participanți la conferința de la Târgu Mureș susțin că punerea în circulație a acestui nou volum de poezii populare de către Elena Mihu este importantă și onorează instituția la care cercetătorul a lucrat zeci de ani, Secția de Etnografie și Artă Populară, chiar dacă acum are statutul de pensionar.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

'Noi colaborăm și continuăm să preluăm din cercetările dânsei și să publicăm articole în anuarul nostru Marisia și în alte publicații. Dânsa are inițiativă și publică, cum este această carte care apare la Editura MEGA din Cluj-Napoca. Socotim că este o reală contribuție pentru cei care se ocupă cu folcloristica și nu numai, pentru cei care vor să descopere frumusețea satului de altădată, de data asta cum era la 1831. Se pot descoperi noi resurse, noi reprezentări care, din păcate, s-au estompat de-a lungul timpului (...). Practic, Elena Mihu a preluat din colecția Bibliotecii ASTRA din Sibiu un exemplar în original, care este în chirilică, acest caiet al lui Dimitrie Ardelean, și îl pune în circulație transliterat în limba română, cu alfabetul latin. Contribuția dânsei este că îl pune în circulație transliterat', a susținut Dorel Marc.

Muzeografii susțin că studiul introductiv la această culegere de folclor, realizat de Elena Mihu pe mai bine de 60 de pagini este, de asemenea, foarte valoros, întrucât aici explică argumentat de ce este important în istoria folcloristicii ca acest volum să intre în circulație. În acest studiu introductiv se arată că, deși Dimitrie Ardelean provine din zona Banatului, folclorul cules de acesta a circulat inclusiv în zona Târnavei, a Mureșului Superior, și că în acesta se regăsesc și piese de pe Valea Gurghiului sau foarte asemănătoare.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

O explicație este că aceste texte au circulat, se pare, și prin intermediul preoților și că, așa cum uneori se cântă pricesne în bisericile din Banat sau din Transilvania, la fel se prezentau și aceste cântece, cu ocazia serviciului liturgic.

La apariția volumului 'Această pesmă cu cântări lumești și veselitoare - culese de Dimitrie Ardelean 1831' au contribuit muzeograful Florin Bogdan, de la Muzeul din Alba Iulia, și cercetătorul Dorel Marc de la Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

'Ne-am împărțit oarecum sarcinile. Colegul meu, Florin Bogdan, a făcut aranjarea în pagină, tehnoredactarea, iar eu am parcurs textele, fiind profesor asociat la UMFST Târgu Mureș, având un curs de Folcloristică. Cu siguranță voi folosi acest volum ca material de studiu, atât la cursuri, cât și la seminarii, pentru că este foarte atractiv pentru studenți și ușor de parcurs. Pentru că doamna Mihu a transliterat, dar în partea a doua a cărții este și textul facsimilizat din acest caiet, care a fost scris cu litere chirilice la 1831. Așa că este și un material didactic foarte util pentru studenți, indiferent că sunt de la Istorie sau de la Litere. Toți cei care sunt preocupați de folclor vor avea de câștigat parcurgând acest material', consideră Dorel Marc.

Elena Mihu s-a născut în noiembrie 1946, în comuna Lupu, județul Alba, a studiat la Institutul Pedagogic din București - Facultatea de filologie, secția biblioteconomie (1968), a urmat apoi cursurile Universității București, Facultatea de filologie - limba și literatura română (1975). A activat ca bibliotecar, profesor și ca specialitatea muzeograf, având trei atestări ca muzeograf carte veche.

Foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES

A fost distinsă cu Premiul Academiei Române pe anul 2002, a primit, de asemenea, Diploma de expert Carte Veche și Documente - acordată de Ministerul Culturii și Cultelor, în anul 2002. Pe lângă cele două volume de folclor, Elena Mihu are o operă remarcabilă, cuprinzând lucrări de autor, lucrări în colaborare, lucrări științifice publicate în diferite volume de specialitate, precum și foarte multe articole.

Putem aminti, între altele, Tipărirea Bibliei lui Petru Pavel Aron, aflată în manuscris (în colaborare); Biblia lui Samuil Micu (Blaj, 1795), reeditată la Roma, lansată în 3 iunie 2001, la Vatican (în colaborare); Aurel Filimon - destin și afirmare, Târgu Mureș, 2001 (în colaborare); Protopopul Partenie Trombitaș - anul 1848 și urmările sale. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Irina Poenaru, editor online: Adrian Dădârlat)