Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, miercuri, la lansarea lucrării 'Palatul de Justiție și sediile Înaltei Curți de Casație și Justiție - 130 de ani', elaborată de prof. ing. Nicolae Noica, că evenimentul găzduit de Aula acestui for reprezintă o sărbătoare a spiritului.

'O lucrare despre Palatul de Justiție și sediile Înaltei Curți de Casație trebuie să devină o sărbătoare a spiritului. În general, trecem pe lângă clădiri, uneori în fiecare zi, și uităm să le privim. Când ne ducem în străinătate cu scopuri turistice, ne uităm la clădiri, mai nou le fotografiem, dar valorile astea pe care le avem... Și trebuie să vă spun că am rămas impresionat să văd fotografia cu Palatul de Justiție, pe care îl știu în București, în față cu apele Dâmboviței, dar nu se vedea că e Dâmbovița. Aveai impresia că e o apă imensă, poate chiar pe malul unei mări e situată această clădire frumoasă, care ar putea fi așezată în oricare capitală a Europei. Domnul profesor și inginer Nicolae Noica celebrează de data asta Palatul de Justiție și coboară cu amintirile domniei sale și cu originea clădirii, natural, la Alexandru Ioan Cuza', a spus Pop, la lansarea volumului.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

El a pledat pentru prețuirea valorilor românești, 'mai ales în aceste timpuri'.

'Volumul merită o atenție specială. Merită să ne prețuim valorile, mai ales în aceste timpuri. Fiind vorba de Justiție, ne gândim la puterea judecătorească, ne gândim la principiul separației puterilor în stat pe care Cuza l-a dorit. Nu l-a putut aplica în toată domnia lui. L-a aplicat Carol Întâiul, care, în 48 de ani de domnie, a știut să construiască România modernă. Toate se înlănțuie și creează imaginea întregului. Așa că, între cele circa 30 de cărți pe care le-a scris domnul Noica despre clădirile faimoase ale țării, se scrie încă una, de bun augur, care face onoare și cinste acestui popor. Dincolo de faptul că arhitecții, pe vremea aceea, veneau din alte părți în general și ne ofereau modelele lor - uitați-vă la Ateneu - clădirile rămân în locurile care au fost construite. Și locurile acestea încă se numesc România', a adăugat Ioan-Aurel Pop.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Desfășurat în Aula Academiei Române, evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

Volumul, care dezvăluie istoria Palatului de Justiție din București - edificiu reprezentativ al Capitalei, în care, pentru o vreme, și-a avut sediul Înalta Curte de Casație și Justiție - a fost prezentat de Corina-Alina Corbu, fostul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, de Silvia Colfescu, director editorial al Editurii Vremea, și de autor.

În cuvântul său, Corina-Alina Corbu a pledat pentru revenirea Înaltei Curți de Casație și Justiție în Palatul de Justiție, afirmație susținută și de Nicolae Noica.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

'La peste 33 de ani de la înființare, Înalta Curte și-a găsit, în sfârșit, locul într-un sediu grandios - Palatul de Justiție, în 1895, unde, în opinia mea, ar trebui să se regăsească și astăzi. (...) Înalta Curte a fost nevoită să părăsească Palatul de Justiție și să se mute într-un palat din Strada Batiștei 25, atribuit Înaltei Curți grație eforturilor domnului președinte Moisescu (Sorin Moisescu, președintele ICCJ). Acest palat a fost părăsit de Înalta Curte în 2023, pentru că devenise, după 23 de ani, neîncăpător, inadecvat, nepotrivit și intrase deja într-o stare de degradare. Ocazie cu care se află azi în proces de extindere, de modernizare, de renovare. Această clădire însă a fost construită pentru o bancă. Evident că au avut loc tot felul de lucrări, însă asta nu înseamnă că va reuși, oricât de elegantă și de frumoasă ar fi, să înlocuiască legătura Înaltei Curți cu Palatul de Justiție și să ne oprească pe noi în a dori și a gândi mutarea acesteia în Palatul de Justiție', a susținut Corbu.

Construcție monumentală, situată în proximitatea Curții Domnești, Palatul de Justiție a primit încă de la început o funcție simbolică, piatra de temelie fiind pusă de însuși Regele Carol I - gest menit să afirme unirea definitivă a fostelor Principate și consolidarea Justiției unice din România.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Volumul 'Palatul de Justiție și sediile Înaltei Curți de Casație și Justiție - 130 de ani' se înscrie într-un lung șir de lucrări semnate de fostul ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului (MLPAT) Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei, precum: 'Ateneul Român și constructorii săi' (2016), 'Palatul Universității din București și personalități din lumea constructorilor' (2015), 'Palatul Patriarhiei', 'Istoria clădirii Academiei Române la 120 de ani'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)