De Sărbătoarea Bunei Vestiri, atunci când era dezlegare la pește în Postul Paștelui, pescarii de pe Valea Mureșului Superior ieșeau la pescuit pentru a avea pește proaspăt pe masă, iar primul prins era eliberat, după un ritual moștenit din bătrâni.

' 'Dragă primăvară, scoate iarba afară, oile să pască, mieluții să crească!' - cu aceste cuvinte întâmpinau, odinioară, Buna Vestire, sătenii din Șerbeni, iar copiii, cu clopote și bote în mâini, umblau pe la toate casele strigând pe ulițe: 'Blagovești, blagovești, toată lumea mănâncă pești!'. În curțile oamenilor, ei loveau pământul cu bâtele și înconjurau de trei ori casa, sunând și făcând gălăgie, pentru a alunga spiritele rele și șerpii. Erau răsplătiți cu dulciuri, mere, cozonaci. Tradițiile zilei reprezintă un efort de a atrage bunăstarea casei, a oamenilor, animalelor și sporirea recoltelor. Odată cu timpul cald se scoteau stupii de la iernat și începeau activitățile agricole. Buna Vestire este cel mai însemnat praznic după echinocțiul de primăvară, din post, când este dezlegare la pește, iar pescarii de pe Valea Mureșului, în această zi, mâncau pește proaspăt, iar primului pește prins i se punea anafura în gură și era eliberat', a precizat, marți, directorul Muzeului Etnografic 'Anton Badea' din Reghin, Roxana Man, pe Facebook.

Muzeul Etnografic 'Anton Badea' dispune de o colecție impresionantă de fotografii ce reprezintă vechi obiceiuri de pe Valea Mureșului Superior, între acestea regăsindu-se și cele referitoare la ieșirea la pescuit în sărbătoarea Bunei Vestiri, inclusiv pescuitul pe catalige, întrucât apa, în această perioadă a anului, era foarte rece.

Pe lângă obiceiul pescuitului, conducerea muzeului a prezentat și alte ritualuri practicate în zonă în Sărbătoarea Bunei Vestiri sau Blagoveștenia, denumită în unele sate și Ziua Cucului.

'La mijlocul Postului Mare, Buna Vestire este praznicul vestirii nașterii Fiului Domnului de către Arhanghelul Gavril și un important reper al încălzirii timpului, al trezirii la viață a naturii. Coborârea Dumnezeirii în dimensiune omenească este considerată început al mântuirii noastre și arătarea tainei celei din veac, cum se spune în Troparul la Praznicul Bunei Vestiri (...). Nu întâmplător s-a statornicit în iconografia noastră tradiția ca pe ușile împărătești să fie pictată icoana Bunei Vestiri, căci, prin ușile împărătești se ajunge în sfântul Altar la Hristos, prin Buna Vestire, la mântuire, ca pe un canal legat între Pământ și Cer. Este actul prin care Dumnezeu invită ființa umană la participare. Ziua anunță o perioadă încărcată de sacralitate, cu o serie de semne prevestitoare ale vremii și ale anului agrar. Viețuitoarele ies din pământ și prilejuiesc practici de purificare și apărare. Ca și Mucenicii și Alexie cel cald, praznice puse sub semnul focului purificator și protector, nu erau neglijate precauțiile magice, în vederea apărării de duhuri rele și de insectele nedorite, dăunători, prin fum. Semnificația religioasă a vestirii Nașterii se suprapune cu caracteristicile timpului - înmugurirea plantelor și vitalitatea naturii, confirmând legătura omului cu Divinitatea și cu natura', a mai scris Roxana Man.

Pe Valea Mureșului Superior se mai spunea că în această zi este dezlegarea limbilor păsărilor cântătoare, mai ales a cucului, iar tinerii, fetele și feciorii, întreabă cucul dacă se vor căsători. O altă credință era aceea că, așa cum te găsește cucul la prima cântare, așa vei fi și îți va merge tot anul. AGERPRES/(AS - redactor: Dorina Matiș, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: MUZEUL ETNOGRAFIC "ANTON BADEA" REGHIN