Meșterul popular Petruț Chirteș din satul Dulcea, comuna Ibănești, declarat Tezaur Uman Viu, le-a arătat, luni, celor peste 30 de participanți la Șezătoarea de Dragobete, organizată de Muzeul de Etnografie 'Anton Badea' din Reghin, cum se făceau mărțișoarele în vechime.

'Șezătoarea de Dragobete la Muzeu este prima șezătoare de acest fel pe care o organizăm cu câteva grupuri de aici, din satele de pe lângă noi, cu Urmașele Dacilor, Zestrea Satului Dulcea și Voluntarii Bibliotecii Ibănești. Noi am organizat mult șezători, dar de această dată a fost cumva diferit, în sensul că nu ne-am dus către spectacol, ci către tradiție, către ceea ce a fost cândva, cu toate semnificațiile acelea pe care le aveau aceste obiceiuri. Domnul Petruț Chirteș ne învață să facem un mărțișor exact așa cum se făcea acolo, în satele de pe lângă Ibănești. Pe o monedă găurită în mijloc, înfășurau firele de mătase. Și după cum era obiceiul, fetele dădeau aceste mărțișoare la băieți, aici se dădeau mai mult la 1 martie, dar în toată perioada asta se făceau mărțișoare. Și în 25 martie, la Blagoveștenie, când venea oficial primăvara, fetele coseau niște năfrămuțe, batistuțe, pentru băieții din sat, pentru drăguții lor, iar ei le prindeau la chimir. Pentru că aici, fiind o zonă mai de munte, primăvara a venit un pic mai târziu decât în alte părți', a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Entografic 'Anton Badea' din Reghin, Roxana Man.

În timpul șezătorii de la Reghin, a arătat Roxana Man, participanții au depănat amintiri, au descris tradiții legate de începutul anului agrar, dar, mai ales, au dezvăluit adevărata semnificație a zilei de Dragobete.

'Am vrut să aflăm și noi, să învățăm, fiindcă învățăm unii de la alții, ce făceau oamenii în perioada asta de sfârșit de iarnă și început de primăvară, fiindcă e un amestec de mai multe tradiții foarte frumoase, care pregătesc cumva un nou început, venirea primăverii. Sunt și tradiții legate de începutul anului agrar, pentru că oamenii se pregătesc astfel și luna martie asta înseamnă. Există o seamă de obiceiuri legate de începutul postului, de lăsata secului, care facilitau cumva organizarea de baluri, carnavaluri, șezători. Și toate astea culminează cumva cu ziua asta de Dragobete, care are o semnificație mai recentă de Ziua Iubirii, așa cum o înțelegem noi astăzi, dar care, de fapt, are tot felul de gesturi din astea mai gingașe. Șezătorile care se organizau în perioada aceasta susțineau cumva crearea de legături între tineri, oamenii își aminteau că mergeau și culegeau flori de primăvară, dacă era timpul favorabil, iar acestea erau prilejuri de a forma noi prietenii. Pentru că în lumea satului, înainte de începutul postului și în timpul postului, cumva erau stimulați oamenii să se pregătească să se căsătorească, pentru că fetele și tinerii care rămâneau nelogodiți sau necăsătoriți erau luați în derâdere. Și totul încuraja în direcția aceasta, natura care revenea la viață și credințele populare. Există această legătură între natura care revine la viață și tinerii însurăței', a spus Roxana Man.

Cei peste 30 de participanți la Șezătoarea de Dragobete au evidențiat legătura omului cu natura, superstițiile și reprezentările mitologice de la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie.

'Sunt o seamă de practici, de obiceiuri foarte frumoase, de la făcutul mărțișoarelor, la plimbatul tinerilor în natură, toate arată legătura omului cu natura care îl inspira și de unde își lua vitalitatea. Atât practicile de înfrumusețare, cât și cele de prag de trecere, toate acolo duc către această credință, această nevoie de echilibru și de a găsi corespondențe cu Universul și cu ritmurile creației. Există și multe reprezentări mitologice în acest timp de sfârșit de februarie, început de martie și chiar la jumătatea lunii martie, e o pregătire către primăvară, care culminează la Blagoveștenie, când se zice că se dezgheață pământul și se blagoslovește. Sunt multe credințe și practici în această zonă', a mai arătat Roxana Man. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)