ZIUA IEI/Etnolog: Nu orice cămașă tradițională este ie; termenul - folosit prima dată în zona Teleorman-Argeș
Portul românesc cuprinde o varietate foarte mare de tipuri de costume populare, aproximativ 120 principale, pentru tot atâtea zone etnografice din România, iar ia este cea mai cunoscută piesă a acestuia, a cărei zi este marcată anual în 24 iunie, potrivit etnologului Sebastian Paic, muzeograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
El subliniază că atestarea folosirii termenului ie este încă înainte de secolul al XVIII-lea, în zona Munteniei.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
'Prima dată s-a folosit termenul 'ie' în zona Teleorman - Argeș, deci în Muntenia.Asta, înainte de secolul al XVIII-lea. Mai este o variantă interesantă, în zona Hațegului - 'inie', care amintește și mai bine de originea latină a cuvântului. După aceea, prin secolul al XIX-lea, când era această mișcare de consolidare a identității naționale în Transilvania, mișcarea ASTRA, dar și multe alte reuniuni de doamne, asociații culturale și intelectuale etc, care încep să descopere importanța culturii tradiționale, este preluat cuvântul acesta pentru că are origine latină, și este folosit pentru a desemna cămașa românească, femeiască în general', a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Paic.
Potrivit acestuia, termenul 'ie' era folosit în zonele de sud și est al țării, dar nu și în Transilvania, unde existau alte tipuri de costume populare, cu un croi total diferit.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
'Acum auzim destul de des de ie din Transilvania sau ie bărbătească. Sunt niște construcții lingvistice care n-au nicio legătură cu realitatea etnografică. Ia este prin excelență o cămașă femeiască în primul rând. Mai departe, ce este ia, de fapt? Că nu orice cămașă tradițională este ie. Cămașa românească are mai multe variante. Din păcate, s-a vorbit foarte mult și chiar specialiștii au pus foarte mult accent pe unitatea costumului, dar în realitate există costume foarte diferite, unii etnografi merg până la 120 de zone etnografice și, pe tot teritoriul României, există costume atât de diferite în mod obiectiv. Dacă ar veni un străin care nu știe nimic despre etnografia românească și ar vedea costumul de Oaș și pe cel de Argeș, să zic, ar zice că n-au cum să fie din aceeași țară, pentru că sunt profund diferite. Aici vorbim de croiuri, de ornamentică, de piesele care compun costumul etc. Ia este de fapt o cămașă, cel mai bine descrisă prin sintagma 'cămașă încrețită la gât, cu mânecă tripartită'. Adică, toate bucățile de pânză sunt încrețite în jurul gâtului, nu cum sunt tricourile sau cămășile moderne, cu mâneca pornind din umăr, ci la ie, mânecile pornesc de la gât. Iar mâneca este compusă din trei părți: altiță, încreț și râuri. Altița este partea cea mai bogat ornamentată, se află pe umărul cămășii și în cazurile cele mai arhaice, ia cu forma cea mai veche, are această bucată de pânză separată. Cu alte cuvinte, cuvântul 'altiță' desemnează două lucruri: o dată decorul și bucata de pânză pe care este cusut acel decor, care se află pe partea de sus a mânecii, pe umăr', explică etnologul clujean.
De altfel, marele etnograf Paul Petrescu arată, în lucrarea sa 'Costumul popular românesc din Transilvania și Banat' (1959), că, spre deosebire de provinciile românești din afara arcului carpatic, unde există o relativă unitate a costumului popular pe 'zone destul de întinse', în Transilvania și Banat erau cunoscute în 1959 nu mai puțin de 17 tipuri principale de costume, pentru tot atâtea zone etnografice.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Etnologul Sebastian Paic explică faptul că și în zona Transilvaniei, în Sibiu și Brașov, s-a folosit termenul 'ie', începând cu secolul al XIX-lea.
'Există cămăși cu altiță din Mehedinți până în Bucovina, în toată zona mai înaltă, în general subcarpatică, și în sudul Transilvaniei, pe Valea Hârtibaciului, la Sibiu, cămășile de cel mai vechi tip sunt cu mânecă tripartită, sunt ii. În sudul Transilvaniei se folosește cuvântul ie, probabil tot datorită influenței mișcării ASTRA, din secolul XIX, a devenit cuvânt împrumutat de localnici, de țărani, și a devenit cuvânt propriu lor, dar originea lui este asta. Și cămășile de Sibiu de tip vechi sunt foarte diferite de cele pe care le cunoaște toată lumea, acele cămăși alb-negru. Aceste cămăși de Mărginimea Sibiului sunt policrome, cu mătăsuri, cu purpuriu, cu indigo și au o anumită splendoare și bogăție, sunt niște cămăși ample, cu mâneci foarte largi, uneori pot să aibă până la 2 metri circumferință. Asta trebuie reținut, că nu toate cămășile tradiționale sunt ii, ci numai cele care au această mânecă tripartită și croiul încrețit la gât. Ele s-au purtat și în sudul Transilvaniei și în toată partea de sud și de est a țării. Ia are, deci, un alt croi decât restul cămășilor tradiționale. Numai în județele Sibiu și Brașov s-a folosit în mod tradițional termenul de ie. Dar și acolo, de o vreme, din secolul XIX', mai arată etnologul clujean.
Foto: (c) TINA TUCUI / AGERPRES FOTO
Muzeograful din Cluj-Napoca subliniază și faptul că pe teritoriul României există până la 120 de zone etnografice și că fiecare zonă etnografică se individualizează în primul rând prin port.
'În Transilvania, bogăția variantelor este foarte mare și, în general, în jumătatea de nord a Transilvaniei nu vorbim despre ie. De asemenea, în Maramureș, în partea de vest a țării, nu s-a purtat niciodată cămașă de tip ie, s-au purtat cămeși, spătoaie, spăcele etc, dar nu ie. Nu numai că s-au numit diferit, dar au o altă structură. Ar fi frumos ca românii să cunoască acest detaliu, care poate pare foarte tehnic, cu mâneca tripartită, formată din altiță, încreț și râuri. De multe ori am observat că diverse asociații, organizații, companii, instituții chiar de stat folosesc niște false imagini tradiționale, iar AI-ul, dacă este solicitat să genereze imagini cu costumul tradițional românesc, va da imagini cu elemente mai degrabă slave, ucrainene, rusești, decât cel românesc. Artizanatul care s-a dezvoltat foarte mult în perioada comunistă, dar și înainte, a creat niște imagini iconice despre portul românesc, care nu sunt de fapt de origine românească. Spre exemplu, raportul între culorile roșu și negru la cămășile de artizanat este 1 la 1, ceea nu se întâmplă niciodată la cămășile tradiționale', menționează etnologul Sebastian Paic.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES FOTO
De asemenea, el arată că decorațiunile cromatice tradiționale nu erau niciodată întâmplătoare.
'Cromatica tradițională, de cele mai multe ori are o culoare principală, care pune accentul. Și sigur, este un cod al culorilor, după vârstă etc. Alte culori vin să completeze ca niște accente, niciodată nu există monocromie; monocromia este întreruptă de obicei și nu există acest raport 1 la 1. Pentru fetele tinere și chiar femeile tinere măritate, roșul era cel mai des folosit, era un simbol al vârstei. Apoi, pe măsură ce înaintau în vârstă se foloseau colori mai mohorâte, albastru, negru, la femeile în vârstă și văduve. Această regulă era general valabilă, în toate zonele exista un cod al culorilor', a explicat etnologul clujean. AGERPRES/(A - redactor: Marius Septimiu Avram, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UNITER: Radu Băieșu va fi înmormântat, miercuri, la Cimitirul Bellu
Slujba de înmormântare a scriitorului și regizorului de teatru Radu Băieșu va avea loc miercuri, la Biserica Icoanei, iar înmormântarea la Cimitirul Bellu, pe Aleea Scriitorilor, informează Uniunea Teatrală din România într-o postare pe pagina oficială de Facebook. Cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu
Brăila: Veta Biriș, Ion Paladi ,Alexandru Brădățan, în recital la 'Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării'
Veta Biriș, Ion Paladi și Alexandru Brădățan vor fi invitații speciali ai ediției de anul acesta a Festivalului 'Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării', programat în perioada 21-23 iulie, pe Esplanada Dunării din Brăila, potrivit Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT). Festivalul-concurs se adr
Concursul Enescu 2026: Șase recitaluri camerale susținute pe scena Ateneului de membri ai juriului și mari artiști
Membrii juriului Concursului Internațional 'George Enescu' 2026, alături de foști laureați și invitați de prestigiu ai scenei internaționale, vor susține, în perioada 4 - 18 septembrie, șase recitaluri camerale extraordinare pe scena Ateneului Român. Programul traversează peste două secole de creație muzicală, de la Bach, Beethoven, Schuman
Muzeul Țăranului la 120 de ani: Trecutul - o moștenire pe care o păstrăm și o resursă pentru prezent și pentru viitor
Muzeul Național al Țăranului Român transmite, luni, la sărbătorirea a 120 de ani de la înființare, că trecutul nu reprezintă doar o moștenire de păstrat, ci și o resursă valoroasă pentru prezent și pentru viitor. În următoarele luni, muzeul va celebra această etapă importantă prin proiectul ''Experimentând cu trecutul. 120 de ani de pa
Neamț: Ecouri la închiderea celei de-a 51-a ediții a Festivalului Internațional ''Vacanțe Muzicale'' la Piatra-Neamț
Cea de-a 51-a ediție a Festivalului Internațional ''Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț'', desfășurată în perioada 5-11 iulie 2026, a confirmat încă o dată valoarea și locul important pe care evenimentul îl ocupă în viața culturală a României. Managerul Centrului pentru Cultură și Arte ''Carme
A murit muzeograful Radu Băieșu, regizor, scriitor și editor
Muzeul Național al Literaturii Române anunță, luni, moartea muzeografului Radu Băieșu, regizor, scriitor și editor. ''Cu profundă tristețe, colectivul Muzeului Național al Literaturii Române anunță trecerea în neființă a colegului nostru, Radu Băieșu, muzeograf, regizor, scriitor și editor, un om de cultură care și-a
PS Paisie: Viața Sfântului Dimitrie cel Nou ne amintește că valoarea omului nu se măsoară în notorietate, ci în apropierea de Dumnezeu
Viața Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou ne amintește că valoarea omului nu se măsoară în notorietate, ci în smerenie și în apropierea noastră de Dumnezeu, a afirmat, luni, Episcopul Vicar Patriarhal Paisie Sinaitul. ''Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou ne spune prin viața sa același lucru pe care l-a trăit și
Buzău: Scoarță veche de peste 150 de ani donată muzeului; nu se mai regăsesc în arhitectura satului românesc (GALERIE FOTO)
O scoarță veche de peste 150 de ani, folosită la decorarea casei, având și un rol utilitar de încălzire, alături de alte trei piese textile valoroase au fost donate Muzeului de Etnografie ''Vergu Mănăilă'' din județul Buzău, într-o perioadă când piese similare sunt aruncate, distruse și nu se mai regăsesc în noua arhitect
Hramul de vară al Paraclisului Catedralei Naționale - sărbătorit duminică
Hramul de vară al Paraclisului Catedralei Naționale va fi sărbătorit duminică, în ziua cinstirii Icoanei Maicii Domnului Prodromița. Programul a debutat sâmbătă dimineață, în ajunul sărbătorii, cu oficierea Acatistului Icoanei Maicii Domnului Prodromița. Slujba a fost urmată de Sfânta Liturghie și Parastas. După-amiaza au fost săvâ
Aducerea moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București - sărbătorită la Catedrala Patriarhală
O serie de evenimente liturgice se vor desfășura duminică și luni la Catedrala Patriarhală cu prilejul sărbătorii Aducerii moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București. Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române, evenimentele liturgice se vor desfășura după următorul program: * Duminică, 12 iulie:
Gala Tânărului Actor #29 - între 27 și 30 august, la Constanța; Tabăra Pre-HOP, în perioada 20 - 26 iulie, la Piatra Neamț
Cea de-a 29-a ediție a Galei Tânărului Actor - HOP va avea loc în perioada 27-30 august, la Teatrul de Stat din Constanța, informează UNITER. Pentru HOP și pentru cei care-i calcă pragul, anul 2026 este anul metamorfozei, sub bagheta regizorului Silviu Purcărete. 'A și B. Fața luminată și fața ascunsă a personajului. Metamorfoz
Tulcea: Expoziția 'Templul din Indore, o viziune a studenților', vernisată la Casa Avramide
Casa Avramide din orașul Tulcea găzduiește, începând de vineri după-amiază, expoziția 'Templul din Indore, o viziune a studenților', un eveniment care reunește lucrări semnate de studenți ai Universității de arhitectură și urbanism 'Ion Mincu' din București. Lucrările cu tema 'Templul din Indore' au fost rea
Olt: Tainele artei cu petale și frunze de flori, dezvăluite copiilor la Biblioteca Județeană
Petale și frunze transformate în tablouri, cu ajutorul pensetei, al răbdării și imaginației - aceasta a fost provocarea lansată vineri copiilor înscriși la Școala de Vară a Bibliotecii Județene Olt 'Ion Minulescu', în cadrul unui atelier de artă a florilor presate, o formă de creație mai puțin cunoscută și încă rar întâlnit
MNAR: Tur ghidat pe 17 iulie, în expoziția 'Brâncuși. Sindromul'
Muzeul Național de Artă al României invită publicul pe 17 iulie la un tur ghidat în expoziția 'Brâncuși. Sindromul'. Turul va fi susținut, începând cu ora 17:00, de Judit Balint, director adjunct MNAR și co-curatoare a expoziției. Sub titlul 'Influența modelatoare a lui Brâncuși
Cluj: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei 'a trimis' o capsulă în viitor, la 100 de ani distanță
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca a 'trimis', vineri, în viitor, o capsulă a timpului, care ar urma să fie deschisă exact peste 100 de ani, în 10 iulie 2126. Capsula timp