REPORTAJ/Mureș: Descoperitorul reptilei zburătoare Albadraco, 'creierul' secțiunii de paleontologie de la Muzeul Județean
Alexandru Adrian Solomon, muzeograful care a descoperit reptila zburătoare Albadraco tharmisensis sau 'Dragonul de Alba' în anul 2019, în timpul unei cercetări științifice româno-americane în așa-numita 'insulă Hațeg', este coautor la încă o descoperire unică - cel mai vechi mamifer din țară, Kogaionon radulescui.
Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES
Șefa Secției de Științele Naturii a Muzeului Județean Mureș, Dana Botoș, susține că în Europa există puține instituții muzeale care se pot lăuda că au un astfel de cercetător, care să aibă la activ două descoperiri de genuri noi pentru știință.
Din acest motiv, Alexandru Adrian Solomon, în vârstă de 36 de ani, este considerat 'creierul' secțiunii de paleontologie a Secției de Științele Naturii din Târgu Mureș.
'De când lucrez la muzeu, practic am continuat munca în 'Insula Hațeg', pe care o fac împreună cu colaboratorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în special cu domnul profesor Vlad Codrea. Și am adus niște noutăți comunității științifice. Practic nu sunt dinozauri, dar sunt contemporani ai dinozaurilor din Insula Hațeg. Am descris un gen nou de Terozaur, de reptilă zburătoare. L-am numit noi Albadraco tharmisensis, a fost găsit la Oarda de Jos, în momentul descoperirii era o localitate de sine stătătoare, dar acum face parte din orașul Alba Iulia. I-am dat această denumire și era un terozaur care avea o deschidere a aripilor de aproximativ 7 metri. Așa cum am spus, este un gen nou pentru știință. Deocamdată holotipul poate fi observat la Cluj, la Muzeul Universității Babeș-Bolyai, la Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie. Practic ar fi un Terozaur de mărimi mari, dar nu e cel mai mare din România, fiindcă noi l-am descoperit în România pe Hatzegopteryx, care avea o anvergură aripilor de aproximativ 12 metri', a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Adrian Solomon.
Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES
Muzeograful a arătat că, până în momentul acestei descoperiri, nu existau informații despre acest gen în România.
'Erau date despre Hatzegopteryx thambema și mai era descris încă un gen, Eurazhdarcho langendorfensis, un pterozaur mai mic decât Albadraco tharmisensis - practic Albadraco are dimensiunea intermediară între cele două genuri. Dar nu este posibil să fie unul sau celălalt gen, pentru că am făcut analize și rezultatele confirmă că e un gen nou', a precizat cercetătorul.
Solomon a spus că în momentul în care a făcut această descoperire a simțit o mare bucurie, dar până la confirmarea faptului că este vorba despre o noutate au trecut câțiva ani.
'Prima dată te simți bine când găsești fosilele pe teren. Ai bucuria descoperirii, orice fosilă îți aduce o bucurie. Dar ca să ajungi la concluzia că e ceva nou pentru știință, trebuie să treacă câțiva ani buni, în care trebuie să compari cu ceea ce cunoști, în principal din țară, apoi din zonă, apoi din lume. Noutatea s-a conturat în peste 5 ani. La descoperirea lui Albadraco sunt autorul principal și de când sunt la muzeu, tot din 'Insula Hațeg' am mai descris, ca și coautor, un mamifer. Practic vorbim despre cele mai vechi mamifere care au fost descoperite pe teritoriul României. Sunt niște mamifere care se numesc multituberculate', a arătat Alexandru Adrian Solomon.
Mamiferul descoperit de echipa din care făcea parte Alexandru avea aproximativ mărimea unui șoarece și reprezintă a doua specie a genului Kogaion de pe teritoriul României.
Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES
'Se asemăna cu rozătoarele actuale ca și dimensiune. Să vă faceți așa o idee, avea undeva la 15-20 de centimetri. Este o specie nouă. A fost la momentul respectiv, în 2022, o specie nouă. Se numește Kogaionon radulescui, specia fiind dedicată fostului director al Institutului de Speologie Emil Racoviță, Constantin Rădulescu, care împreună cu Petre Mihai Samson au introdus această familie a kogaionidelor în sistematica multituberculatelor. Ei sunt primii care au descris familia, mamiferii din familia respectivă, în țara noastră', a arătat muzeograful.
El crede că acest animal probabil trăia în vizuini sau sub pământ, întrucât 'a trăit pe lângă dinozauri și alte bestii, așa că, probabil, prefera să fie activ mai mult noaptea, ne gândim noi'. În plus, 'se comporta ca șobolanul actual sau ca șoarecii - asta putem presupune, prin analogie, dar dentiția lui ne spune că e ca a rozătoarelor în general'.
Cât despre mare sa descoperire, Albadraco tharmisensis, Solomon a precizat că denumirea acestuia derivă din numele județului Alba, fiind descoperit la Oarda de Jos, și din latinescul 'draco', care înseamnă dragon. Firește că denumirea speciei a fost stabilită după 'Tharmis', adică numele dacic al orașului Alba Iulia.
'Vorbim despre o așa-numită 'insulă Hațeg', adică acum aproximativ 70 de milioane de ani, în zona noastră exista o presupusă insulă. Unii cercetători susțin că ere clar o insulă, sunt și păreri care spun că n-ar fi o insulă, dar nu o să intrăm în detalii acum despre astea. Dovezi ale existenței acestei insule putem vedea astăzi la suprafață, în așa numitele aflorimente, adică niște deschideri naturale, ca un fel de râpe, în diverse zone ale țării, bineînțeles în Hațeg, de unde și vine numele. Dar avem și în Alba, în Rusca Montană, chiar și în județul Cluj și județul Sălaj. Practic așa ne putem face o imagine cam cum arăta insula acesta. De ce este importantă această insulă pentru comunitatea științifică? Pentru că aici au trăit reptile, acum 70 de milioane de ani, dintre care bineînțeles cele mai spectaculoase sunt dinozaurii. Erau niște dinozauri mai speciali, așa-numiți dinozauri pitici', a precizat muzeograful.
Alexandru Adrian Solomon a afirmat că acești dinozauri și-au redus dimensiunile, dacă îi comparăm cu alți dinozauri din lume.
'De exemplu, dacă este să ne gândim la un sauropod care viețuia în Transilvania, putem spune că atingea din vârful capului până în vârful cozii aproximativ 6 metri, Magyarosaurus, și dacă ne gândim la o rudă de-a lui din Argentina, aceasta putea atinge până la 30 de metri. Deci, diferența e destul de mare', a mai spus Alexandru Adrian Solomon.
Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES
Prin reamenajarea și modernizarea Secției de Științele Naturii din Târgu Mureș, în urma implementării unui proiect cu finanțare europeană în valoare totală de peste 12 milioane de lei, Alexandru Adrian Solomon s-a ocupat de sălile de paleontologie, mineralogie și petrografie.
'Prima sală a muzeului este cea de paleontologie. În această sală noi expunem fosile, atât de plante, cât și de animale. Aici intră și nevertebrate și vertebrate. Fără doar și poate, cea cea mai importantă fosilă este cea a scheletului de rinocer lânos, care are aproximativ 50.000 de ani și provine din Siberia de Vest', a spus Solomon.
Mentorul său, prof. univ. dr. Vlad Codrea, unul dintre cei mai renumiți paleontologi la nivel mondial, preciza la redeschiderea muzeului că aproape 90% din scheletul rinocerului lânos achiziționat de Muzeul Județean Mureș este original, lucru extrem de rar întâlnit la nivel mondial.
'Aproximativ 90% din acest schelet este original. Este o sărbătoare în momentul în care găsești un schelet, pentru că de obicei găsești oase izolate sau dinți izolați, cam asta se găsește. Scheletele presupun o ambianță de îngropare cu totul și cu totul specială. Uitați-vă, de pildă, în Hațeg, în toată istoria Hațegului, nu s-a descoperit un schelet de dinozaur. După mult timp am reușit noi să găsim scheletul unui pui. Dar este singura piesă de dinozaur în conexiune. Asta, așa, ca să puteți realiza cât de rare sunt. Nu avem un schelet de rinocer descoperit în conexiune în România', a explicat profesorul Vlad Codrea, la acel moment, pentru AGERPRES.
Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES
Între lucrurile rare și chiar unice deținute de Secția de Științele Naturii din Târgu Mureș, a precizat Alexandru Adrian Solomon, se regăsesc fosile de plante, dar și animale, între care și cel mai mare dinte de megalodon din țara noastră.
'Majoritatea pieselor provin din România, cu excepția unui trilobit, un fel de gândac care trăia pe adâncul mărilor acum aproximativ 350 de milioane de ani. Acesta provine din Maroc (...). În rest, toate fosilele sunt de la noi din țară. Practic fosilele acvatice de vertebrate și nevertebrate revin la diverse specii care au populat râuri, fluvii, lacuri, dar în special mări și oceane din vechimea planetei. Dintre acestea putem remarca un dinte de rechin gigant, un megaloton, care e important pentru că e cel mai mare dinte de megalodon din țara noastră. Astfel, dacă publicul vizitator vine, poate să-și facă ideea că pe teritoriul actualei Transilvanii, deoarece dintele este descoperit lângă Cluj, acum câteva milioane de ani era o mare, practic era marea în care trăiau și astfel de bestii marine gigantice. Mai sunt și schelete de pești expuse. De ce sunt importanți? Pentru că ăștia provin de pe teritoriul orașului Târgu Mureș și au fost descoperiți în momentul în care s-a săpat fundația Spitalului Clinic Județean de Urgență, de exemplu. Avem și fosile de din cretacicul terminal al așa-numitei insule Hațeg. Practic sunt fosile de aproximativ 70 de milioane de ani. Sunt și resturi de plante, dar și resturi de animale și, fără doar și poate, între acestea se remarcă câteva resturi de dinozaur. Avem și resturi de plante vechi de aproximativ 28 de milioane de ani. Acestea provin din județul Cluj', a mai spus muzeograful.
Pentru ca oamenii să își facă o idee despre așa-numita vârstă de gheață a pământului, reprezentată prin resturile de rinocer, cel mai important este scheletul de rinocer lânos, însă la Târgu Mureș pot fi admirate și resturi de mamut și de urs de peșteră.
'De asemenea dacă publicul vine, poate să vadă și o reconstituire a acestor animale. Avem o mini-dioramă în care apare un mamut, un urs de peșteră și rinocerul lânos. Putem observa un dinozaur animatronic, este un pui de Triceraptos, care e mai interesant pentru copii', a conchis Alexandru Adrian Solomon. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Mureș: Udatul Nevestelor de la Hodac, obicei unic în țară, în atenția Uniunii Mondiale de Folclor
Udatul Nevestelor de la Hodac, un obicei străvechi unic în țară, considerat de-a lungul veacurilor un rit de fertilitate, un rit de trecere, dar și unul de atragere a bogăției asupra recoltelor, practicat în a doua zi de Rusalii, urmează să fie prezentat celor 50 de țări membre ale Uniunii Mondiale de Folclor.
Iași: Piesa de teatru 'Cameleonul Cami pleacă în Tibet', premiată la Cluj
Spectacolul 'Cameleonul Cami pleacă în Tibet', una dintre cele mai recente producții ale Teatrului 'Luceafărul' din Iași, a fost premiat la Festivalul Internațional de Teatru Puck Cluj Napoca. Potrivit unui comunicat remis luni de Teatrul 'Luceafărul', juriul alcătuit din Roxana Croitoru, Ema Pedestru și Octavian
Marea pianistă Elisabeth Leonskaja concertează joi și vineri la Ateneu
Marea pianistă Elisabeth Leonskaja va concerta joi și vineri la Ateneu, într-un program integral Wolfgang Amadeus Mozart, anunță Filarmonica George Enescu într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES. La pupitrul Orchestrei Filarmonicii George Enescu se va afla dirijorul maghiar Robert Farkas. Potrivit sursei citate, d
Episcopul-vicar Timotei Prahoveanul: Pogorârea Duhului Sfânt - momentul de început al Bisericii
Praznicul Pogorârii Duhului Sfânt este momentul de început al Bisericii, le-a transmis Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul, credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală la Sfânta Liturghie din duminica Rusaliilor. 'Praznicul Rusaliilor, Praznicul Cincizecimii sau Praznicul Pogor&a
Expoziție de machete în deschiderea Festivalului Internațional al Artelor Spectacolului B.A.B.E.L.
O expoziție de machete a Secției de scenografie de la UNATC București a fost prezentată, sâmbătă, în deschiderea celei de a XIII-a ediții a Festivalului Internațional al Artelor Spectacolului B.A.B.E.L. Directorul festivalului și managerul Teatrului 'Tony Bulandra', regizorul Mihai Constantin Ranin, a afirmat că evenimentul
REPORTAJ Pelerinajul Speranței la Șumuleu Ciuc; rugăciuni și pentru sinistrații din Covasna și pentru Salina Praid
Pelerini din toată lumea s-au adunat, sâmbătă, la Șumuleu Ciuc, la tradiționala procesiune de Rusaliile Catolice dedicată Fecioarei Maria și s-au rugat pentru pace, pentru liniște sufletească, dar și pentru semenii lor aflați în nevoie sau pentru cei care nu au putut fi prezenți.
Cluj: A început 'Jazz in the Park'; circa 6.500 de persoane prezente în prima zi de festival
Jazz in the Park și-a deschis porțile în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca, vineri fiind prezenți la eveniment aproximativ 6.500 de oameni. 'Festivalul 'Jazz in the Park' și-a deschis porțile cu una dintre cele mai frumoase zile trăite până acum în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca. Vineri, peste 6.500 de oameni a
REPORTAJ/Neamț: Un copil de 14 ani, acum devenit preot, a transformat fosta școală din sat în 'Lada cu zestre'
La circa 10 kilometri de municipiul Roman, în satul care poartă numele cronicarului Miron Costin, un copil de 14 ani, acum devenit preot, a reușit să transforme școala veche, în care a învățat și el primele buchi ale cărții, într-o 'Ladă cu zestre'.
MNIR - închis duminică, de Rusalii; Muzeul Satului și Muzeul Antipa - deschise
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) va fi închis duminică, de Rusalii, în timp ce Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' și Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' vor fi deschise vizitatorilor. În perioada Sărbătorii Rusaliilor, Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti
Mai multe instituții din structura Muzeului Municipiului București - închise duminică, de Rusalii
O serie de muzee din structura Muzeului Municipiului București (MMB) vor fi închise duminică, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor. Potrivit paginii de Facebook a MMB, următoarele muzee vor fi închise duminică: * Muzeul 'Theodor Aman' * Casa 'Filipescu Cesianu' * Muzeul 'George Severeanu&
Timiș: Hramul unei biserici cu iconostas din vitralii, unicat prin arhitectură și artă bisericească
Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh aduce bucurie pentru credincioșii celei dintâi biserici ctitorite după 1990, în Timișoara, care este unică în țară prin iconostasul realizat din vitralii dar și prin arhitectura cu elemente specifice fiecărui stil zonal din cuprinsul României - Biserica Dacia Cetate, care împlinește 31 de a
Harghita: Numeroși pelerini se îndreaptă spre Șumuleu Ciuc pentru a participa la procesiunea de Rusaliile catolice
Numeroși pelerini se îndreaptă, sâmbătă dimineață, spre Șumuleu Ciuc, acolo unde va avea loc procesiunea de Rusaliile Catolice, care este considerată cea mai mare de acest fel din Europa Centrală și de Est. Foto: (c) GIN
Festivalul B.A.B.E.L: Peste 70 de evenimente de teatru, dans și muzică, în perioada 7 - 15 iunie, la Târgoviște
Peste 70 de evenimente, de la spectacole de teatru, dans și muzică până la instalații în diverse spații de joc, vor avea loc la cea de-a 13-a ediție a Festivalului Internațional al Artelor Spectacolului B.A.B.E.L., care se va desfășura în perioada 7-15 iunie, la Târgoviște. Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc în foaie
Spectacolul 'CONTRACȚii' de Mike Bartlett - premieră la TNB, pe 14 iunie
Spectacolul 'CONTRACȚii' de Mike Bartlett, în regia lui Alexandru Andrei, din cadrul Programului '9G la TNB', va avea premiera la Sala Mică a Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București, pe 14 iunie, de la ora 19:00. Potrivit unui comunicat al TNB transmis, vineri, AGERPRES, construită în două personaje, piesa pornește
Bihor: Casa de cultură din stațiunea Băile Felix, renovată, va purta numele 'George Bologan'
Casa de cultură din stațiunea Băile Felix, renovată cu fonduri europene prin PNRR, după aproximativ 30 de ani de paragină, a fost inaugurată vineri în prezența a circa 300 de invitați și va purta numele ambasadorului României pe lângă Sfântul Scaun, Excelența Sa, George Bologan, originar din localitatea Haieu, comuna Sânmartin.