Muzeul Naţional de Artă Timişoara (MNArT) creează un eveniment special în cadrul expoziţiei "Luminile lui Caravaggio. Începutul modernităţii în pictura europeană, capodopere din colecţia Roberto Longhi".

Lucrarea "Hercule torcând lâna de aur", semnată de Michele Desubleo, a fost inclusă în acest proiect curatorial elaborat, în dialog direct cu tabloul "Băiat muşcat de şopârlă" de Caravaggio, ambele piese reflectând spiritul şi tehnica maestrului italian, arată, joi, un comunicat al MNArT.

În acelaşi timp, ca o noutate, o lucrare d'apres, semnată de pictorul contemporan Fikl, se inserează în sala mitologică a expoziţiei permanente a MNArT, înlocuind temporar tabloul selecţionat pentru a face parte din ansamblul expoziţional dedicat lui Caravaggio.

Această Rocadă creează o punte între măiestria Barocului de influenţă caravaggescă şi o reinterpretare de tip d'apres în cheie contemporană, stabilind un dialog între miza scenică barocă şi o abordare postbarocă actuală a unui pictor ce trăieşte şi lucrează în Socolari.

Prin această provocare, Gheorghe Fikl aduce în prim-plan compoziţia barocă a tabloului lui Desubleo, într-o viziune postbarocă inedită, care provoacă vizitatorii să exploreze conexiuni şi contraste între epoci.

Sala conclusivă din expoziţia "Luminile lui Caravaggio. Începutul modernităţii în pictura europeană, capodopere din colecţia Roberto Longhi" devine astfel un spaţiu iniţiatic, un templu simbolic al eroului care îşi dezvăluie fragilitatea călătorind spre desăvârşire, în starea de umilinţă paradoxală.

Tabloul "Hercule torcând lâna de aur" este aşezat între două postamente ce amintesc de coloane clasice, care par să susţină povara dualităţii eroice, flancată de două fragmente de sculpturi romane: un tors culcat din piatră al lui Hercule şi un bust din bronz al acestuia, unde personajul e acoperit de blana de leu, într-un gest de autoritate, opus acceptării servituţii ca etapă necesară în parcursul său transformator.

În acest context, dialogul dintre vulnerabilitatea fizică şi măreţia spirituală se leagă subtil de emoţia transmisă de tabloul "Băiat muşcat de şopârlă" al lui Caravaggio, reflectând trăirile contradictorii ale eroului aflat în plină probă iniţiatică: uimirea, durerea şi revelarea unei forţe interioare ce transcende aparenta slăbiciune.

Afinitatea marelui mecena Zsigmond Ormoş, întemeietorul MNArT, pentru arta italiană, îndeosebi pentru pentru pictura barocă şi renascentistă s-a concretizat prin achiziţii din anticariatele europene, inclusiv Florenţa de unde a şi fost achiziţionată lucrarea "Hercule torcând lâna de aur", atribuită iniţial lui Anibale Caracci.

În contextul expoziţiei, lucrarea lui Hercule devine un simbol al dualităţii - puterea şi vulnerabilitatea umană -, un concept care rezonează profund cu temele lucrărilor lui Caravaggio.

Artistul Gheorghe Fikl, exponent al parcursului academic al şcolii de la Timişoara, este cunoscut prin picturile sale monumentale, montate în regie compoziţională barocă, ce se regăsesc în importante colecţii europene, cum ar fi colecţia Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii.

În 4 decembrie, în Sala Baroc a MNART, va avea loc deschiderea expoziţiei "De Anima" care va include cele mai recente lucrări de mari dimensiuni create în 2024 de Fikl.

Expoziţia "Luminile lui Caravaggio. Începutul modernităţii în pictura europeană, capodopere din colecţia Roberto Longhi" intră în dialog cu această iniţiativă a MNArT, ca o acţiune de tip intarsie în Expoziţia Permanentă de Artă Europeană, oferind publicului o experienţă de vizitare memorabilă în spirit contemporan. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)