La Timişoara a fost lansată, joi, în Piaţa Unirii, expoziţia "Imagini din trecut. Holocaustul în Timiş", parte a unui proiect conceput de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România (INSHR) "Elie Wiesel" în parteneriat cu Fundaţia Freedom House România şi în colaborare cu elevi şi cadre didactice din Timişoara şi Lugoj.

Expoziţia cuprinde opt panouri de benzi desenate, cinci dintre ele fiind făcute de cercetători ai Institutului, iar pentru două, scenariul este realizat de un grup de elevi din Timişoara şi din Lugoj, pentru această zonă. Desenele din benzi sunt create de un specialist, Octav Ungureanu.

Directorul INSHR, Alexandru Florian, a declarat pentru AGERPRES că proiectul "Istorii locale ale Holocaustului" se desfăşoară în mai multe oraşe din ţară şi care urmăreşte să aducă spre tânăra generaţie drama evreilor din România celui de-Al Doilea Război Mondial, prin poveşti reale care au avut loc în oraşele respective.

"Istoria locală de aici despre evrei este că în urmă cu 80 de ani evreii din Banat au fost obligaţi la muncă forţată pe diverse şantiere unde erau nevoi prioritare, în special pentru armată, iar cei care nu se supuneau acestor ordine puteau suporta anumite sancţiuni penale. Este vorba şi despre povestea celor aproximativ 25.000 de romi din toată ţara transportaţi în Transnistria, dintre care 11.000 au murit. Ca un semn de discriminare mai blândă faţă de romii de aici a fost acela că romii nomazi din Timiş au fost adunaţi să fie transportaţi în Transnistria, dar un ofiţer din Jandarmerie s-a opus, spunând că mulţi dintre ei nu erau pe listele de deportare şi astfel au fost întorşi de la gară, iar în Transnistria au mai fost deportaţi câteva zeci de romi nomazi din judeţul Timiş. Este o istorie care se desfăşoară pe benzi desenate, pentru a fi învăţată mai uşor. În fiecare oraş inclus în proiectul Institutului participă şi câte o şcoală, cu elevi care primesc o bibliografie şi apoi imaginează textul din banda desenată. Cred că aceste exerciţii sunt foarte bune. Expoziţia va sta două luni în Piaţa Unirii, cu acces deschis publicului", a detaliat Alexandru Florian.

Ana Bărbulescu, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" a adăugat, pentru AGERPRES, că proiectul a inclus zece oraşe din ţară, a început la Botoşani, iar Timişoara este punctul final al periplului.

"Este un proiect în care am creat poveşti locale pe destinul evreilor şi al romilor în timpul holocaustului, alegând ca instrument banda desenată. Una dintre cele mai impresionante poveşti pe care noi am ales-o, din zona Banatului a fost cea a domnului Martin Schottek. Toate poveştile pe care le spunem sunt reale, pornim de la mărturii sau de la documente de arhivă, întărim mărturiile cu documente de arhivă. Am ales povestea unui adolescent (Martin Schottek, n.r.) din Reşiţa care învaţă la Liceul Israelit din Timişoara, de este exmatriculat pentru că este evreu, a revenit în Reşiţa, dar evreii de aici au fost strămutaţi în Oraviţa, unde s-a mutat şi el împreună cu familia. Începând din 1941 este inclus şi el în programul de muncă forţată în care au fost cuprinşi evreii din Regat în timpul Holocaustului şi are neşansa să lucreze în Detaşamentul 102 Evrei, cunoscut ca un detaşament în care condiţiile de muncă şi de viaţă erau foarte grele. El trece pe parcursul mai multor ani prin mai multe localităţi, inclusiv în zona Focşani, iar în finalul războiului este eliberat, după care a dus o viaţă normală", a arătat Ana Bărbulescu.

Preşedinta Comunităţii Evreilor din Timişoara, Luciana Friedmann, a punctat că în perioada interbelică, în oraş trăiau 13.000 de evrei, iar astăzi mai sunt 600.

"Noi ne bucurăm că putem ţine legată comunitatea şi că nu suntem priviţi ca o enclavă, ci suntem în bună înţelegere cu toţi ceilalţi", a încheiat Luciana Friedmann. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)