Locul în care se păstrează cel mai bine tradiţia şi arta populară din Vâlcea - Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni - a sărbătorit luna aceasta 50 de ani de la deschiderea oficială, fiind printre primele instituţii muzeale în aer liber realizate în ţară şi deţinătorul unui patrimoniu arhitectural deosebit, care include cea mai veche biserică din lemn din Oltenia şi prima şcoală de tip Spiru Haret expusă într-un astfel de muzeu.

Înfiinţat în 1966 printr-o decizie a autorităţilor culturale de la acea vreme, muzeul s-a constituit în jurul unei cule de la începutul secolului al XIX-lea din comuna Bujoreni, ca o staţiune etnografică de cercetare pentru cei interesaţi de patrimoniul material şi imaterial din zonele rurale şi de găsirea unor monumente de arhitectură populară deosebite în Vâlcea, potrivit directorului Muzeului Judeţean "Aurelian Sacerdoţeanu", Claudiu Tulugea.

Foto: (c) Ramona Dincă/AGERPRES

"A fost făcută o cerere de către conducerea de atunci a Muzeului Judeţean Vâlcea către Comitetul de Stat pentru Cultura Socialistă, pentru un aviz favorabil pentru înfiinţarea unei secţii de etnografie în comuna Bujoreni. După 1967, 1968 a început restaurarea Culei Bujoreanu, în jurul căreia s-a constituit Muzeul Satului Vâlcean. În anii '70 a fost definitivată restaurarea, dar între timp au început să fie transferate monumente de arhitectură vernaculară din judeţul Vâlcea, aici, în comuna Bujoreni, luând fiinţă ceea ce se cheamă astăzi generic Muzeul Satului Vâlcean, pentru că oficial se numeşte Secţia de etnografie, secţie componentă a Muzeului Judeţean 'Aurelian Sacerdoţeanu' Vâlcea, constituit ca o staţiune de cercetare etnografică, unde cei care doresc să facă cultură tradiţională şi să studieze arta populară pot să o facă fără nicio restricţie", a precizat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean Vâlcea.

Cel care a venit cu ideea realizării acestui spaţiu în aer liber, unde lumea satului de odinioară să fie păstrată pentru generaţiile viitoare, a fost un profesor care a lansat şi ipoteza că actualul imn naţional "Deşteaptă-te, române!" s-a cântat pentru prima dată într-un cadru oficial la Râmnicu Vâlcea, dar care a contribuit esenţial şi la înfiinţarea unor edificii culturale importante din judeţ, între care Memorialul "Nicolae Bălcescu" şi Complexul muzeistic "Culele de la Măldăreşti".

Foto: (c) Ramona Dincă/AGERPRES

"Ideea asta a pornit de la un om local, vâlcean şi bujorean de fel, Vasile Roman, care a făcut studiile universitare la Cluj şi, bineînţeles, că acolo a văzut muzeul din Parcul Vuia şi a venit cu ideea aici şi, fiind vicepreşedinte al sfatului raional Râmnicu Vâlcea, a cerut ajutorul experţilor din Bucureşti (...). Atunci nu ne gândeam la ce o să devină acest loc, că eram la început, dar speram să fie cumva de aceeaşi talie precum muzeele similare din judeţele vecine", spune Nicolae Georgescu, unul dintre oamenii care s-au implicat de la început în acest proiect.

"Sunt aici de când era iarbă goală. În '69, am început trasferul primelor unităţi - casa de la Măldăreşti 'Belciu Maria' şi casa de la Tomşani. Pe urmă au urmat şi altele... A fost greu, pentru că în 1969, ţin minte, nu erau şosele asfaltate, nu erau mijloace de transport şi ne ajutam cum puteam, cu ajutorul maşinilor, al basculantelor de la Hidrocentrala Ciunget... Când veneau de acolo încoace goale, ne încărcau şi nouă materialele şi le aduceau aici. Aşa am adus în acest muzeu, în 1970, 300 de metri cubi de lemn de brad şi molid de pe Valea Latoriţei, de la Ciunget, şi stejar cu care am construit aceste case", a mai spus fostul muzeograf vâlcean, restaurator al multor dintre casele aflate acum la muzeul de la Bujoreni.

În prezent, Muzeul Satului Vâlcean are în componenţă circa 12.000 de piese muzeistice şi peste 70 de monumente de arhitectură populară - de la case ţărăneşti, o şcoală primară, biserici din lemn şi chiar un han şi până la pătule, hambare, ateliere meşteşugăreşti şi multe alte anexe din gospodăria tradiţională a ţăranului vâlcean de acum 100 şi chiar 200 de ani, toate amplasate în cadrul natural în aşa fel încât să reconstituie fidel o aşezare rurală tradiţională din cel mai vechi judeţ din România.

Foto: (c) Ramona Dincă/AGERPRES

"Muzeul Satului Vâlcean a fost creat şi dezvoltat ca un sat adevărat, cu toate instituţiile socio-culturale. La noi nimic nu este betonat, nimic nu este asfaltat. Totul te duce în atmosfera unui sat tradiţional românesc de secol al XIX-lea şi tot ce se întâmplă aici te face practic să te întorci la origini. Sunt case aduse din tot judeţul Vâlcea, din toate subzonele reprezentative ale judeţului. Vorbim aici de două zone distincte etnografice - Ţara Loviştei şi zona Vâlcea, care la rândul ei se împarte în diferite subzone etnografice. Şcoala primară de care amintiţi este o şcoală de tip Spiru Haret, de sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, cu care noi ne mândrim pentru că este prima instituţie de acest gen apărută într-un muzeu în aer liber din România. La fel şi Hanul lui Bogdan din comuna Malaia, datat din 1889, e un monument extraordinar şi e primul han-cârciumă transferat într-un muzeu în aer liber din România. Iar ceea ce nu ştie multă lume este faptul că toate aceste case nu sunt refăcute. Ele sunt originale. Au fost demontate bucată cu bucată şi remontate aici, pentru a le arăta generaţiilor viitoare şi peste 100 de ani cum se trăia odinioară în satul românesc", a precizat şeful secţiei de etnografie din cadrul Muzeului Judeţean "Aurelian Sacerdoţeanu" Vâlcea, Ionuţ Dumitrescu, cel care are acum în grijă acest muzeu.

Cele mai multe dintre construcţiile expuse au fost aduse încă din primii ani de la înfiinţarea muzeului, dar şi în ultimele decenii s-au mai făcut achiziţii, printre cele mai importante fiind lăcaşul de cult strămutat în 2009 din comuna Pietrari, considerat a fi cea mai veche biserică din lemn din Oltenia, dar şi unicat datorită arhitecturii aparte pe care o are.

Foto: (c) Ramona Dincă/AGERPRES

"Este vorba de o biserică de la jumătatea secolului al XVI-lea, 1546 dacă nu mă înşel, care a fost adusă de la Angheleşti, din comuna Pietrari şi care este unicat pentru simplul motiv că seamănă foarte bine cu bisericile care au arhitectură primară, tip navă. Este destul de interesantă pentru că se pare că este şi mai veche decât jumătatea secolului al XVI-lea, ea fiind demontată şi transferată, dar nu ştim concret de unde, în satul Angheleşti", a adăugat directorul Muzeului Judeţean Vâlcea.

Muzeografii vâlceni spun că au în vedere şi alte construcţii vechi din judeţ care să fie aduse la Bujoreni, mai ales din zona Bălceşti, care este mai puţin reprezentată în cadru muzeului.

Foto: (c) Ramona Dincă/AGERPRES

"Avem o listă de aşteptare. Din păcate, multe dintre aceste monumente sunt într-o stare avansată de degradare, iar dacă nu reuşim să recuperăm măcar jumătate din piesele originale, deja nu poţi să mai spui că este de patrimoniu, că este monument", a mai spus directorul Muzeului Judeţean Vâlcea.

Vizitatorii sunt aşteptaţi în această perioadă la Muzeul Satului pentru a admira, la şcoala din incinta muzeului, o expoziţie de cămăşi tradiţionale, pe care muzeografii vâlceni le-au scos special pentru această aniversare din lada de zestre pe care o deţin. AGERPRES/ (AS- autor: Ramona Dincă, editor: Anamaria Constantin, editor online: Irina Giurgiu)