Declarația depusă de AUR a trecut de plenul Senatului. Oricât o apără liberalii pe Oana Țoiu, ea va trebui să răspundă pentru cedarea dreptului de veto al României!

Alianța pentru Unirea Românilor a obținut adoptarea în plenul Senatului a declarației privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în cadrul politicii externe și de securitate comune a Uniunii Europene. Demersul, prezentat de senatorul AUR Cristina Dumitrescu, vizează lipsa unui mandat politic și parlamentar transparent pentru ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în privința susținerii extinderii votului cu majoritate calificată în detrimentul unanimității.

În ciuda opoziției liberalilor, care au anunțat că votează împotriva declarației, AUR solicită clarificarea mandatului ministrului și oprirea demersurilor care ar putea diminua capacitatea României de a bloca decizii contrare intereselor sale strategice.

Poziția exprimată de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, care a calificat drept 'demagogie de joasă speță' preocupările privind pierderea unanimității, a fost criticată de AUR.

AUR consideră că argumentele invocate de liberal nu răspund problemei esențiale: cine a mandatat-o pe Oana Țoiu să susțină modificarea mecanismului decizional european într-un domeniu care privește direct suveranitatea și securitatea României?

În prezentarea declarației, Cristina Dumitrescu, senator AUR, președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senat, a explicat importanța dreptului de veto pentru apărarea intereselor naționale:

'Reamintind că articolul 24, alineatul 1 din tratatul privind Uniunea Europeană, stabilește că politica externă și de securitate comună este definitivă și pusă în aplicare de Consiliul European și de Consiliul, urmând în unanimitate, cu excepția cazurilor în care tratatele prevăd altfel, iar adoptarea actelor legislative este exclusă în acest domeniu, subliniind că dreptul de veto, acolo unde tratatele prevăd unanimitatea, nu constituie un privilegiu arbitrar al unui stat membru, ci o garanție juridică a faptului că o decizie europeană în domenii de importanță fundamentală nu poate fi impusă unui stat împotriva voinței sale, considerând că trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în materia de politică externă și de securitate comună nu reprezintă o simplă modificare tehnică a unei proceduri de vot, ci o diminuare a capacității fiecărui stat membru de a împiedica adoptarea unei decizii pe care o consideră contrare intereselor statului.'

Declarația AUR solicită Guvernului să precizeze dacă Oana Țoiu a avut un mandat expres pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării dreptului de veto și extinderea votului cu majoritate calificată. Totodată, documentul cere consultarea Parlamentului înaintea asumării oricărei poziții care ar putea modifica echilibrul decizional în politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.

'Solicită Guvernului demis al României să precizeze în mod oficial dacă Ministrul Interimar al Afacerilor Externe, Oana Silvia Țoiu, a avut un mandat expres anterior datei de 1 septembrie pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării veto-ului și extorarea extinderii votului cu majoritate calificată în PESC și, în caz afirmativ, să transmită Parlamentului actul prin care acest mandat a fost acordat.'

În cadrul dezbaterilor, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a atras atenția că renunțarea la un asemenea instrument de protejare a intereselor naționale nu poate fi decisă fără consultarea reprezentanților aleși ai românilor.

'V-aș ruga să fim cât se poate de conștienți că trebuie să ne exprimăm punctul de vedere referitor la o deturnare gravă a principiilor și regulilor democratice. Este imposibil ca Parlamentul Național să nu fie înștiințat și să nu poată să aprobe o chestiune de o asemenea importanță. Noi nu putem să cedăm dreptul nostru de a decide, dreptul națiunii române până la urmă, de a decide pentru că nu există un mandat popular în acest sens. Nu s-a votat niciodată vreun reprezentant al României, de la președinte până la ministru de Externe, care să aibă un mandat din partea națiunii române, a poporului român, să cedeze dreptul de veto în aceste chestiuni importante. În al doilea rând, pe lângă inexistența unui mandat, noi avem în plus datoria de a apăra interesul național.'

Petrișor Peiu a subliniat și faptul că interesele statelor membre nu sunt întotdeauna identice, iar mecanismul unanimității oferă României posibilitatea de a-și apăra poziția în chestiuni strategice.

'Este foarte greu de crezut că un stat ca Germania, cu asemenea putere și cu asemenea dimensiune, un sfert din economia Europei, să decidă în același fel ca un stat de dimensiune medie situat unde este situată România.Este vorba de apărarea dreptului nostru la un viitor demn, este vorba de apărarea principiului unei Europe multipolare. Europa este suma a 27 de națiuni astăzi. Nu poate un grup restrâns de politicieni să decidă în numele acestor națiuni.'

Prin declarația adoptată, AUR solicită transparență în stabilirea poziției naționale, consultarea Parlamentului și apărarea intereselor strategice ale României, inclusiv în regiunea Mării Negre, în Republica Moldova, în Ucraina, în securitatea flancului estic și în relația transatlantică.

AUR susține că apartenența României la Uniunea Europeană și participarea constructivă la deciziile comune nu presupun renunțarea la mecanismele juridice prin care statul român își poate proteja interesele naționale. Adoptarea declarației în Senat reprezintă un demers parlamentar prin care formațiunea solicită Guvernului și ministrului Oana Țoiu să clarifice public mandatul și poziția asumate în această chestiune.

La vot s-au opus USR și PNL, în timp ce UDMR s-a abținut. Declarația a trecut cu 64 de voturi pentru, 29 de voturi contra și 9 abțineri.

Textul acesteia va fi transmis tuturor instituțiilor care trebuie să ia la cunoștință poziția adoptată de Senat pe această temă.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor