Accesul în situl arheologic Noviodunum se face acum printr-un perimetru de siguranţă stabilit de autorităţile judeţene şi cele ale oraşului Isaccea, după ce, săptămâna trecută, a fost îngreunat din cauza autovehiculelor de mare tonaj care staţionează în diferite arii din oraşul tulcean, inclusiv pe situl de interes naţional.

Astfel, şi arheologii care fac cercetări în zonă îşi pot desfăşura activitatea în condiţii corespunzătoare, săpăturile fiind făcute în această perioadă cu sprijinul specialiştilor Institutului de Arheologie din Iaşi, filială a Academiei Române.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Cetatea de la Noviodunum este una dintre cele mai complexe şi cele mai interesante situri arheologice dobrogene, prin varietatea şi multitudinea perioadelor pe care le acoperă. Practic, aproape nicăieri nu poţi întâlni perioadă romană, bizantină, otomană. Avem un creuzet de civilizaţii acolo", a declarat, pentru AGERPRES, cercetătorul Institutului de Arheologie din Iaşi, Sever Boţan.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Cercetările în situl din apropierea oraşului Isaccea au început în anul 1973 şi, în această perioadă, sunt favorizate inclusiv de cotele scăzute ale Dunării.

"În ultimii cinci ani, eroziunea provocată de apele Dunării a schimbat foarte mult configuraţia malului Dunării. Dacă această incintă de nord era sub un strat de nisip şi pietriş, în ultimii ani apa a spălat destul de mult, ceea ce şi nouă ne-a prilejuit ocazia să mai facem unele observaţii", a menţionat şeful de şantier al sitului Noviodunum, specialist al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" (ICEM), Aurel Stănică.

Cercetările specialiştilor din diferite domenii reuniţi în cadrul proiectului Noviodunum 2030 continuă cu ajutorul voluntarilor în special din diferite instituţii din ţară, în condiţiile în care finanţările sunt foarte mici.

"Avem sume destul de mici pentru cercetări arheologice, sunt ridicole, aş putea spune, iar în aceste sume avem şi un procent destul de mic pentru cercetările interdisciplinare. Aici a intervenit însă relaţia de parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului, care a finanţat o parte din acestea", a adăugat reprezentantul ICEM Tulcea.

Arheologii care fac cercetări în situl Noviodunum aşteaptă de doi ani finanţare pentru consolidarea şi modernizarea bazei de la cetate, aşa încât depozitul care este folosit atât pentru lecţii deschise de arheologie adresate elevilor din întreaga ţară, cât şi ca laborator de refacere să fie consolidat şi modernizat.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

"Baza arheologică este, de fapt, un depozit de cereale a cărui structură prezintă numeroase probleme. Trebuie consolidată şi modernizată. Luna viitoare împlineşte peste 70 de ani, iar noi vrem să modernizăm depozitul şi să-l transformăm atât într-un muzeu, cât şi într-un laborator de restaurare", a precizat Aurel Stănică.

Potrivit ICEM, Noviodunum este una dintre cele mai importante cetăţi de la Dunăre din Antichitate, fiind ultimul vad al fluviului până la Marea Neagră. Cetatea a fost principala staţie a flotei romane Classis Flavia Moesica, flotă care controla cursul inferior al Dunării şi malurile de nord şi de vest ale Mării Negre, iar în secolul al VI-lea era sediu episcopal.

Din anul 2022, după ce Rusia a declanşat războiul din Ucraina, traficul autovehiculelor de mare tonaj în oraşul Isaccea s-a intensificat, iar în lipsa unei parcări corespunzătoare, TIR-urile staţionează atât în oraş, cât şi în apropierea lui, inclusiv pe situl arheologic Noviodunum, îngreunând accesul turiştilor şi al arheologilor în zonă. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)