logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

contact@agerpres.ro

Buzău: 'Prinţesa' cu craniul alungit, dovadă a deformării craniilor în zona Buzăului, piesă a patrimoniului Muzeului Judeţean

Image

"Prinţesa" cu craniul alungit, piesă aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău, introdusă recent în circuitul MuseumBus, reprezintă una dintre dovezile procedeului deformării craniilor pe teritoriul României, în zona Gherăseni, vestigiul bucurându-se de un interes aparte din partea vizitatorilor.

 

Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES



Potrivit specialiştilor Muzeului Judeţean, dintre toate poveştile istorice, de un interes aparte se bucură diadema de la Gherăseni, mormântul prinţesei care o purta, precum şi procedeul deformării craniilor la populaţiile hunice.

 

Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES



"Craniul a fost descoperit la Gherăseni, la câţiva kilometri de municipiul Buzău, un mormânt de prinţesă care purta pe cap un element de decor, o diademă care se găseşte în patrimoniul Muzeului Judeţean şi care este obiect aflat în categoria tezaur naţional, o diademă care, de-a lungul timpului, a făcut obiectul multor studii şi expoziţii pe plan intern şi internaţional. Fascinaţia acestei descoperiri, printre altele, constă şi în aceea că, fiind vorba despre populaţia hunică, secolul V după Hristos, la aceste populaţii se întâlnesc craniile alungite, cranii care erau astfel obţinute ca urmare a aplicării unei metode de înfăşare încă de la vârstă fragedă şi care conferea acea formă de craniu alungit al membrilor acestei populaţii. Încă din perioada de dezvoltare, din fragedă pruncie se aplicau diferite legături, faşe pe craniu care creştea în forma aceasta alungită, obicei pe care îl mai întâlnim şi în zilele noastre la anumite populaţii. Metode similare le mai regăsim în Africa la acele femei care îşi lungesc gâtul cu inele, acel obicei de a-şi mări lobul urechilor tot prin intermediul unor inele", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.

 

Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES



Procedura alungirii craniilor este pusă de către specialişti în strânsă legătură cu statutul social al persoanelor cărora i se aplica, iar diadema descoperită ar confirma faptul că doar cei cu poziţii dominante aveau posibilitatea de a purta astfel de podoabe.

"Craniul şi diadema se regăsesc în expoziţia de bază a Muzeului Judeţean. Alungirea craniului se poate pune în asociere cu statutul social al persoanelor care aveau craniile alungite. Venind dinspre răsărit, populaţiile de acest tip au locuit pentru o scurtă perioadă de timp în zonele noastre, pe teritoriul de astăzi al judeţului Buzău. O identificăm ca prinţesă în mod artificial, dar ţinând cont de piesa descoperită, este clar că nu putea aparţine unei persoane care nu avea o poziţie dominantă în comunitate", a mai precizat Daniel Costache.

 

Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES



În mormântul nobilei hune de la Gherăseni a fost depusă şi o oglindă, reprezentând un motiv funerar de importanţă simbolistică.

"Diadema de la Gherăseni se asociază practicii stepice a deformării artificiale a craniului. Este una dintre piesele de port specifice nobilelor 'hune'. În mormântul defunctei aparţinând elitei nomazilor ecveştri 'huni' de la Gherăseni a fost depusă şi o oglindă din staniu cu urechiuşă centrală. Depunerea oglinzilor în morminte, atestată în mediul sarmatic al secolelor II-III din bazinul Dunării Inferioare, a fost practic necunoscută în ritualul funerar al culturii Sântana de Mureş. Practica depunerii de oglinzi în morminte a reapărut în cursul primei jumătăţi a secolului V când devenit element important al ritualului funerar, mai ales în Bazinul Dunării Mijlocii. Aceste obiecte puteau servi plăcerii de a se oglindi dar, mult mai probabil, conţineau o funcţie simbolică. Motivul nervurilor concentrice şi radiale de pe aversul oglinzii de la Gherăseni sugerează probabil soarele, implicit viaţa, iar reversul neted şi lustruit, luna, şi datorită culorii sale palide a fost asociat cu năpasta, ori cu moartea. Craniul defunctei huno-alane de la Gherăseni a fost deformat artificial. Deformarea artificială a craniului este deseori documentată în orizontul funerar sarmatic din secolele II-III din Moldova sau Muntenia" s,e arată în cartea "Huni şi goţi hunici la Dunărea de Jos", aflată în biblioteca Muzeului Judeţean.

 

Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES



O replică a craniului deformat a făcut parte din colecţia materialelor prezentate publicului prin intermediul muzeului mobil. Totodată, cei care doresc să afle informaţii despre diadema de la Gherăseni, despre mormântul prinţesei ce a trăit în zona Buzăului în urmă cu aproximativ 1.600 de ani, ori despre procedeul şi semnificaţia deformării craniilor la huni, pot vizita colecţiile muzeului pentru a discuta cu specialiştii şi a viziona obiectele în original. AGERPRES/(A, AS - autor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)

Afisari: 57

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Cultura - Media 24-06-2025 13:20

ZIUA IEI/ Sălaj: Flashmob de Ziua Universală a Iei, în centrul Zalăului

Dansatori profesioniști și cetățeni din Zalău s-au prins, marți, pe strada pietonală din centrul municipiului, într-o așa-numită Horă a Iei, un flashmob prin care s-a dorit marcarea Zilei Universale a Iei. Momentul de sărbă

Cultura - Media 24-06-2025 13:08

Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' - din 24 august până în 21 septembrie

Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu deschide, din 24 august, porțile unei călătorii sonore, cu tema 'Aniversări / Celebrations', marcând 70 de ani de la moartea lui George Enescu. Potrivit unui comunicat al Artexim, transmis marți AGERPRES, ediția din acest an reunește la București peste 4.000 de ar

Cultura - Media 24-06-2025 11:27

Uniunea Editorilor din România - consternată după intenția executivului de a majora cota TVA pentru carte

Uniunea Editorilor din România (UER) ia act, 'cu consternare', despre intenția executivului de a majora cota TVA pentru carte, inclusiv pentru manualele școlare. 'Într-o țară în care aproximativ 95% dintre cetățenii cu vârsta de peste 18 ani nu achiziționează nici măcar o carte în decursul unui an, pot

Cultura - Media 24-06-2025 11:04

ZIUA IEI/Neamț: Zeci de ii din perioada interbelică, în 'Lada cu zestre' a unui preot din Trifești

La o oră de mers cu mașina de Piatra-Neamț, în satul Miron Costin din comuna Trifești, se află o adevărată 'Ladă cu zestre'.   Zeci de ii din perioada interbelică, strânse cu grijă de preotul sa

Cultura - Media 24-06-2025 10:12

Iași/Final de stagiune cu patru spectacole la Opera Națională; gratuitate pentru elevii claselor a VIII-a la 'Bastien și Bastienne'

Stagiunea 2024-2025 a Operei Naționale Române din Iași se încheie duminică, programul ultimei săptămâni cuprinzând patru spectacole în doar două zile, toate urmând a fi găzduite de Sala Mare. La premiera 'Bastien și Bastienne', de Mozart, elevii claselor a VIII-a au intrare gratuită. &

Cultura - Media 24-06-2025 10:00

ZIUA IEI/ Vaslui: Povestea iilor din Laza care au ajuns în toate colțurile lumii

Într-un mic atelier din comuna Laza, județul Vaslui, din truda mâinilor unor femei vrednice, care știu a învârti fusul și acul deopotrivă, se nasc fărâme de tezaur, ii cu altiță, fuste, cămăși bărbătești, brâie sau ștergare - comori care să stea în timp mărturie a dorurilor, necazurilor și bucuriilor strânse de un neam.

Cultura - Media 24-06-2025 09:56

S-a deschis sera cu fluturi tropicali vii de la Muzeul Antipa

Grădina Muzeului Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' din București găzduiește, începând cu data de 20 iunie, fluturi tropicali vii, într-un spațiu special amenajat - sera din curtea muzeului. 'Vizitatorii sunt invitați să evadeze, pentru câteva clipe, din agitația urbană și să pătrundă într-u

Cultura - Media 24-06-2025 08:00

Etnolog de la Muzeul Satului Bănățean: Sânzienele horesc pentru belșugul țarinilor; comorile strălucesc în această noapte

În lumea satelor bănățene se mai păstrează credința că în anumite perioade de peste an, în preajma marilor praznice, cerurile se deschid, iar cei care trec în veșnicie în acele ceasuri ajung direct în rai, sufletele strămoșilor revin pe-acasă, duhurile le pot vorbi oamenilor sau comorile îngropate în adâncuri stră

Cultura - Media 23-06-2025 15:03

REPORTAJ Timiș: Nigeia de măsuratul oilor de la Rudăria, prezentată la Muzeul Satului Bănățean

Muzeul Satului Bănățean (MSB) din Timișoara a organizat la sfârșitul săptămânii trecute, în curtea gospodăriei de la Chizătău din incinta sa, un eveniment cultural despre 'Nigeia și măsuratul oilor la Rudăria', fiind prezentate un film etnografic realizat de muzeograful Borco Ilin și o expoziție despre lumea satului bănățean, dar și despre i

Cultura - Media 23-06-2025 14:59

Ziua Iei, celebrată de reprezentanțele ICR prin expoziții, proiecții și ateliere dedicate acestui simbol vestimentar

Institutul Cultural Român organizează, prin reprezentanțele sale din străinătate, o serie de evenimente dedicate Zilei Iei, marcată anual la data de 24 iunie, evocând rolul patrimoniului ca resursă pentru dezvoltare și dialog intercultural contemporan prin expoziții, proiecții, ateliere și întâlniri dedicate acestui simbol vestimentar.

Cultura - Media 23-06-2025 12:39

Satu Mare: Evenimentul 'Cămeșa oșenească, ie vie', organizat pe 28 iunie de Primăria Negrești Oaș

Primăria orașulului Negrești Oaș organizează sâmbătă, 28 iunie, evenimentul cultural 'Cămeșa oșenească - IE VIE - Poartă trecutul spre viitor', cu scopul de a promova patrimoniul cultural, informează instituția, luni, printr-un comunicat de presă. Evenimentul se va desfășura la Muzeul în Aer Liber al Țării Oașului din oraș și va cuprinde at

Cultura - Media 23-06-2025 11:55

Sibiu: Filarmonica anunță că nu mai are bani de salarii începând din august, dacă nu se fac concedieri

Managerul Filarmonicii de Stat din Sibiu, dirijorul Cristian Lupeș, a anunțat luni, într-o conferință de presă, că începând cu luna august nu se vor mai putea plăti în întregime salariile angajaților, dacă nu se fac concedieri. Potrivit acestuia, nu se poate aproba reorganizarea Filarmonicii, din cauza consilieril

Culte 23-06-2025 11:32

Patriarhul Daniel, mesaj după atacul terorist din Damasc: Contrazice darul sacru al vieții

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis, luni, un mesaj de condoleanțe și compasiune Patriarhului Antiohiei și Întregului Orient, Ioan al X-lea, în urma atacului terorist petrecut în interiorul bisericii 'Sf. Proroc Ilie' din Damasc, Siria, în care afirmă acest act contrazice darul sacru al vieții. 'Am

Cultura - Media 23-06-2025 11:02

Vaslui: Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad organizează o șezătoare tradițională cu ocazia Zilei Universale a Iei

Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad organizează pe 28 iunie, cu ocazia Zilei Universale a Iei, prima șezătoare tradițională dedicată redescoperirii meșteșugurilor și obiceiurilor strămoșești, sub genericul 'Tradiții vii'. Potrivit reprezentanților instituțiilor muzeale, activitatea marchează o sărbătoare a autenticității

Cultura - Media 23-06-2025 09:00

ZIUA IEI/Mureș: Cămăși populare vechi, colecționate la Dulcea de meșterul Petruț Chirțeș, Tezaur Uman Viu

Meșterul popular Petruț Chirțes din comuna Ibănești, declarat Tezaur Uman Viu, a reușit, împreună cu membrii Grupului vocal Dulcea, să adune o întreagă colecție de cămăși și elemente de port popular din vechime, de pe Valea Gurghiului, care sunt păstrate la Muzeul Satului Dulcea, pe care l-au înființat într-o căsuță tradițională, salvată de la paragin