Tezaurul de argint de la Lupu şi un colier şi doi cercei de aur din tezaurul de la Căpâlna se află printre piesele cu care Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia participă la expoziţia "Dacia! Rijk van goud en zilver" ("Dacia! Regatul aurului şi argintului"), organizată în perioada 7 iulie - 26 ianuarie 2025 la Drent Museum, din Olanda.

Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, MNU Alba Iulia este partener la organizarea expoziţiei "Dacia! Rijk van goud en zilver" ("Dacia! Regatul aurului şi argintului"), care aduce în atenţia publicului olandez o selecţie reprezentativă a bunurilor din metale preţioase provenind din descoperiri arheologice de pe teritoriul actual al României, databile între secolele XVIII-XIV a.Chr. şi începutul secolului al IV-lea p.Chr.

"Alături de organizatori, Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti, România) şi Drents Museum (Assen, Olanda), şi partenerii lor, şi muzeul albaiulian participă la această expoziţie cu o serie de piese, dintre care amintim cele mai importante: tezaurul de argint de la Lupu şi un colier şi cercei de aur din tezaurul de la Căpâlna", se menţionează în comunicat.

Tezaurul de argint de la Lupu (comuna Cergău), datat secolul I a.Chr., a fost descoperit întâmplător în anul 1978, cu ocazia săpării unei gropi în cimitirul satului.

Acesta cuprinde şapte falere ornamentate, două fibule cu noduri şi o cupă semisferică, împreună cu o cană de bronz în care fuseseră depozitate. Piesele reprezintă unele dintre cele mai atractive şi interesante dovezi materiale ale civilizaţiei dacice.

Specialiştii consideră că tezaurul de la Lupu a aparţinut unui nobil dac (tarabostes), obligat să-l ascundă în pământ poate chiar la invadarea Daciei, în secolul I p.Chr., de către legiunile romane conduse de Traian.

În ceea ce priveşte tezaurul antic de la Căpâlna, acesta a fost sustras din situl UNESCO în 2002-2003 de braconieri arheologi din Hunedoara. Scos la licitaţie pe internet de aceştia, a fost recuperat în 2009 de autorităţile române din Germania, unde ajunsese după ce, în vara lui 2008, a fost valorificat în Serbia.

Cele trei piese de aur, un colier cu pandantiv în greutate de 78 de grame şi doi cercei, de 14, respectiv 13 grame, sunt probabil elenistice. Între cele trei bijuterii se observă, potrivit specialiştilor, o diferenţă cronologică, colierul fiind mai vechi. Se crede că bijuteriile au fost executate într-o cetate grecească de pe ţărmul Mării Negre, asemenea piese nemaifiind descoperite în Transilvania până în prezent

În situl arheologic de la Căpâlna, o fortificaţie dacică din secolele I a.Chr.- secolul I p.Chr., au fost descoperite doar fibule de argint şi bronz şi obiecte de ceramică şi de fier şi, ca atare, cele trei artefacte de aur recuperate reprezintă piese excepţionale pentru această fortificaţie dacică.. AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu) 

Sursa foto: Muzeul Național al Unirii Alba Iulia/Facebook.com