Aproape 2.000 de copii din ansambluri folclorice din ţară şi străinătate şi coordonatorii lor, toţi purtând costume tradiţionale specifice zonei etnografice pe care o reprezintă, au oferit, joi, în prima zi a Concursului Naţional al Copiilor "Căluşul Românesc" ce se desfăşoară la Slatina, un spectacol vibrant de dans şi culoare.

Alaiul impresionant de dansatori s-a deplasat joi seară la parada portului popular, de pe esplanada din centrul municipiului Slatina şi până în Parcul Tineretului, unde au format un inedit tablou coregrafic - "Nu e român ca olteanul", formaţiile de copii dansând simultan căluşul şi jocuri populare specifice judeţului Olt.

"La acest tablou coregrafic au participat aproape 2.000 de copii şi evoluţia lor demonstrează faptul că într-adevăr 'nu e român ca olteanul', pentru că prin virtuozitatea, prin modul exemplar în care au prezentat dansurile din acest tablou au demonstrat acest lucru. Le mulţumesc colegilor din ţară pentru că au învăţat suitele noastre olteneşti, hora şi sârba dogarului şi în mod special şi formaţiilor din alte judeţe ale ţării care au învăţat figurile noastre de căluş", a spus directorul Palatului copiilor Slatina, coregraful Iliuţă Brăileanu.

Evoluţiile formaţiilor de căluşari şi dansuri populare pot fi urmărite la Slatina şi în zilele de vineri şi sâmbătă, la Palatul Copiilor şi pe scena amenajată în Parcul Tineretului, unde se desfăşoară concursul de căluş.

Potrivit directorului Palatului Copiilor Slatina, coregraful Iliuţă Brăileanu, evenimentul ce are loc în perioada 3-7 iulie a adus la Slatina ansambluri folclorice de copii din judeţele Olt, Călăraşi, Timiş, Suceava, Botoşani, Constanţa, Tulcea, Maramureş, Hunedoara, Dâmboviţa şi Argeş, cât şi Ansamblul folcloric de copii "Vizovjanek" din Vizovice, Cehia, şi Grupul "Vatra" al unei şcoli de dansuri popukare din Torino, îndrumat de coregraful Iurie Răileanu din Republica Moldova.

Manifestarea, ce reuneşte la Slatina copii dansatori din diferite colţuri ale ţării şi din străinătate, cât şi amploarea acesteia arată că Slatina este capitala căluşului românesc şi este un semn că tradiţiile vor fi continuate, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu.

"Suntem la a XXIV-a ediţie, cu peste 2.000 de participanţi la acest eveniment. De astăzi încolo, timp de câteva zile, 60 de formaţii din judeţul Olt, 20 de formaţii din ţară, dar şi două formaţii internaţionale, asta arată încă o dată că la Slatina este adevărata capitală a căluşului românesc. Şi mai arată un lucru, arată că acest dans specific românesc, pe care nu-l găsim în foarte multe locuri, va avea viitor şi va fi tot mai departe. (...) E un lucru foarte bun că aceste tradiţii sunt duse mai departe de către aceşti copii", a spus Oprescu.

Coregraful Grupului Vatra, Iurie Răileanu, a subliniat că prin prezenţa la manifestarea de la Slatina, copii români din Torino spun tuturor că se poate face folclor şi peste graniţă şi în acelaşi timp este un prilej să interacţioneze cu alţi dansatori şi să înveţe de la aceştia alte mişcări de dans.

"Am venit aici, la Slatina, de la Torino, cu o parte din elevii şcolii, Grupul Vatra. Mai bine spus, am venit cu Ansamblul Vatra, Ansamblul Vatra junior, Ansamblul de copii Mugurel şi o parte din ceata de căluşari a şcolii, ca să prezentăm şi noi, românii de peste graniţă, din Italia, să spunem tuturor că se poate face folclor şi peste graniţă. Suntem iubitori de folclor românesc. Pentru prima oară suntem prezenţi aici în România, în mod specific în Slatina, am venit ca să cunoaştem alţi dansatori, alte cete, să culegem, să învăţăm şi de la ei. Dat fiind faptul că nu avem niciun oltean ce dansează dansuri olteneşti şi căluş mod specific, am zis hai să, nu ştiu, să ne virusăm puţin olteneşte. Suntem siguri că paşaportul oltenesc nu o să-l avem, dar măcar să plecăm cu o inimă mai bogată, mai oltenească şi sperăm să fim la înălţimea organizatorilor", a evidenţiat Iurie Răileanu.

Dansatorii de la Grupul Vatra, care anul acesta au obţinut premiul întâi la Sanremo, la categoria folclor internaţional, au participat la concursul de la Slatina cu jocuri populare din Republica Moldova şi din România (specifice judeţelor Galaţi, Neamţ, Sibiu şi Olt).

Pentru copii români din Şcoala Grupul Vatra, participarea la concursul de căluş de la Slatina le oferă încrederea de a transmite mai departe valorile româneşti, folclorul naţional, potrivit profesoarei de limba română din cadrul şcolii, Luiza Diculescu.

"Pentru prima dată într-un festival în România, pentru elevii Şcolii Grupul Vatra, participarea la Festivalul Căluşul Românesc înseamnă, în primul rând, o posibilitate de a-şi întări rădăcinile româneşti şi o confirmare a identităţii lor. (...) Important e ca ei să fie prezenţi acasă, e o confirmare a faptului că ei ceea ce fac, fac la un nivel aproape de cel profesionist, au nevoie pentru a transmite cu încredere mai departe toate aceste valori pe care noi le avem şi în primul rând folclorul naţional, care pentru mulţi dintre ei, de exemplu, Şcoala Grupul Vatra este primul contact cu România, prima legătură puternică pe care o au cu ţara noastră şi atunci este mult mai important", a precizat Luiza Diculescu.

Una dintre tinerele dansatoare din cadrul Grupului Vatra, Carmen Rotariu, în acelaşi timp instructor de dans, a vorbit despre emoţia participării pentru prima dată la un concurs de dansuri în România.

"Sunt pentru prima dată aici şi suntem foarte emoţionaţi. Avem 25 de copii aici şi în Italia avem peste 200 de elevi", a spus Carmen Rotariu.

Pentru copii români din Torino, evoluţia pe scena festivalului de la Slatina a adus un plus de emoţie, pentru că a însemnat să danseze în faţa unor rude care până atunci nu au avut ocazia să îi vadă îmbrăcaţi în port popular.

"Tatăl meu este din Olt, mama este din Suceava iar eu sunt născută în Italia. Bunicii din partea tatălui sunt din Olt şi sunt foarte emoţionată, mă bucur că vor veni rudele mele să mă vadă pentru prima dată în costum naţional. Sunt fericită pentru că îmi păstrez originile", a mărturisit o dansatoare de 10 ani de la Grupul Vatra.

"Mă simt foarte confortabil pentru că suntem toţi la fel. Acum mă simt mai mult român, pentru că îmbrăcăm hainele tradiţionale şi vibrăm româneşte aici", a spus Iancu, un dansator în vârstă de 13 ani de la aceeaşi şcoală din Torino.

Copiii dansatori din ansamblurile folclorice sunt mesagerii tradiţiilor şi portului popular, a subliniat inspectorul şcolar general al judeţului Olt, Adrian Bărbulete.

"Este o bucurie ca în fiecare an să avem alături de noi aceşti copii deosebiţi, copii care sunt mesagerii tradiţiilor şi portului popular şi nu numai, ai identităţii naţionale, cei care ne fac mândri că suntem români şi duc mai departe aceste valori, care trebuie din ce în ce mai mult promovaţi", a spus Bărbulete la deschiderea concursului.

Dansuri populare nu doar din România ci şi din alte ţări şi culturi sunt prezentate pe scena concursului de căluş de la Slatina, unde în aceste zile este prezentă şi o formaţie de dansuri din Cehia. Unul dintre dansatori, Matias, s-a arătat încântat de eveniment şi de oamenii prietenoşi pe care i-a întâlnit la Slatina.

"Este uimitor. Toată lumea este caldă şi generoasă şi grozavă. Programul este grozav, festivalul este grozav, oamenii sunt foarte prietenoşi", a afirmat Mathias, unul dintre dansatorii veniţi din Cehia şi aflat pentru prima dată la Slatina.

Bucuria dansului, dar şi ocazia de a întâlni alţi copii cu aceleaşi pasiuni sunt printre motivele ce îi determină pe cei mici să se alăture formaţiilor folclorice.

"Am început recent să dansez şi îmi place foarte mult. Îmi place să merg la competiţii, să întâlnesc noi prieteni", a spus Oana, o dansatoare în vârstă de 13 ani din cadrul ansamblului de dansuri populare "Ilie Martin" din comuna Coloneşti.

Vătaful formaţiei de căluşari din cadrul Ansamblului "Ilie Martin" Coloneşti, Florin Gheorghe, dansează de peste 30 de ani şi cunoaşte bine tradiţiile zonei pe care o reprezintă.

"Dansez din 1987 şi cunosc toată tradiţia şi tot obiceiul căluşului din comună. Îndrum copii de mulţi ani în ansamblu, însă unii vin, alţii pleacă, merg la liceu, în alte localităţi, se căsătoresc, dar mereu sunt copii şi tineri care vin să danseze, reuşim să ne strângem. Astăzi, la Slatina, am venit doar cu 13 copii, noi avem mai mulţi, în jur de 27 de persoane, dar unii sunt în perioada examenelor şi nu au putut ajunge. Facem şi turnee în fiecare an şi asta îi atrage mai mult pe copii", a spus Florin Gheorghe.

Căluşul este o tradiţie care se păstrează încă în judeţul Olt şi a intrat în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO. De Rusalii, o ceată formată din 7, 9 sau 11 căluşari colindă uliţele satului şi joacă în curţile localnicilor. Costumele căluşarilor sunt albe, împodobite cu bete colorate, batiste cusute în casă, iar pălăriile au mărgele şi panglici colorate.

Cea mai importantă recuzită a căluşarilor este steagul, o prăjină lungă de patru-cinci metri, în vârful căreia se leagă plante - usturoi, pelin - şi un prosop cusut, în care se pune sare. Steagul se poartă de căluşari tot timpul jocului.

Nelipsit din mijlocul jocului este 'mutul', care are un rol foarte important între căluşari. Explicaţia apariţiei 'mutului' în jocul căluşeresc este, conform specialiştilor în etnografie, aceea că, având în vedere că obiceiul se practică vara, în perioada marilor călduri, şi că mişcările jocului sunt foarte repezi, atunci când căluşarii dădeau semne de oboseală intervenea 'mutul' cu diferite mişcări hazlii, dându-le acestora un timp de repaus. AGERPRES/(A, AS - autor: Cristina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)