Hotărârea Dietei de la Cluj din anul 1622, considerată actul de înfiinţare a colegiilor reformate din Transilvania, este prezentată în original în expoziţia temporară "Oratio, Studio et Collectio. 400 de ani de existenţă a colegiilor reformate din Transilvania", care poate fi vizitată la Secţia de Istorie a Muzeului Judeţean Mureş, în Cetatea Târgu Mureş.
 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Curatorii expoziţiei, Mária Márta Kovács, cercetător la Secţia de Istorie a Muzeului Judeţean Mureş, Iringó Tamás, muzeograf la Muzeul Reformat din Ardeal Cluj Napoca şi Hunor Szasz, istoric şi muzeograf la Muzeul Haáz Rezső din Budapesta, susţin că primii paşi spre înfiinţarea învăţământului superior au fost făcuţi de către principele Gabriel Bethlen, care a propus Dietei de la Cluj din 1622 înfiinţarea unui colegiu, iar astfel primul colegiu reformat în Transilvania a luat fiinţă la Alba Iulia.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Din expoziţie aflăm astfel că modelul primului colegiu reformat din Transilvania a fost colegiul iezuit din 1581, de pe vremea lui Ştefan Báthory, de la Cluj, însă dezideratului înfiinţării unei şcoli sau academii superioare s-a materializat în 1622, după modelul Academiei din Heidelberg.

Decizia înfiinţării primului colegiu a fost validată de Parlamentul sau Dieta transilvăneană din 14 mai 1622 de la Cluj, iar din documentul expus la Târgu Mureş se evidenţiază o abordare teologică şi misionar-politică a colegiului nou înfiinţat la Alba Iulia, sub denumirea de Colegiu Academic. Acest colegiu era gândit pentru a sluji atât la răspândirea credinţei protestante în Transilvania, cât şi la întărirea identităţii cultural-politice a principatului, care se afla atunci între două mari puteri europene, Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman.
 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Acest colegiu a dus la dezvoltare economică de tip negustoresc şi, în plus, pe fondul războiului de 30 de ani din Europa de Vest, când marile universităţi erau în paragină, la Colegiul Academic au fost atraşi profesori de renume, care primeau salarii similare cu ale miniştrilor, acest fapt ducând la o educaţie extraordinară a studenţilor.

Între marii profesori care au predat se remarcă Bisterfeld, Piscator, Opitz, Alstedt, Durham, Isak Basire, cei care au contribuit la elaborarea unei Schema Educationis, prima de acest gen din istoria Transilvaniei.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Principele Gabriel Bethlen a procurat proiectele clădirilor universitare din Herborn şi Heidelberg şi a iniţiat construirea unei clădiri noi în Alba Iulia, începând cu 1626, clădire care există şi astăzi în cadrul Unităţii de Geniu din Cetatea din Alba. Din documente aflăm că expediţia turco-tătară din 1658 a produs pagube majore Colegiului din Alba Iulia, fiind incendiat, ocazie cu care a ars şi biblioteca.

Acesta a fost motivul pentru care, în 1662, Mihail Apafi a mutat Colegiul de la Alba Iulia la Aiud, pe proprietăţile sale. Între exponate regăsim şi documentul principelui Mihail Apafi I, din 1662, prin care a hotărât mutarea colegiul reformat, considerând că "nu există un loc mai potrivit pentru a preda la Schola decât Aiud".

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Clădirile fostului colegiu din Alba Iulia au fost renovate ulterior, iar în perioada 1672-1716, au fost gazda Colegiului din Sárospatak din Ungaria, care s-a refugiat aici, fapt ce a creat o concurenţă acerbă între cele două instituţii de educaţie.

"Cel mai înalt nivel al educaţiei reformate din Transilvania a fost reprezentat de colegiile întemeiate succesiv în cursul secolelor XVII-XIX. Expoziţia îşi propune să sintetizeze patru secole de schimbări şi procese derulate în istoria colegiilor, cu un accent special pe cultura transilvăneană de colecţionare", susţin curatorii expoziţiei.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Alături de "certificatul de naştere" al colegiilor reformate din Transilvania şi alte documente originale, în expoziţia temporară de la Târgu Mureş, organizată de Muzeul Judeţean Mureş - Secţia de Istorie, Muzeul Haáz Rezső din Budapesta şi Muzeul Reformat din Ardeal, găsim o serie de obiecte extrem de valoroase din colecţiile colegiilor reformate din Alba Iulia, Aiud, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Odorheiu Secuiesc şi Orăştie, colecţionate până la mijlocul secolului al XIX-lea.
 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Aici regăsim un uranograf din secolul al XVIII-lea, o piesă cu scop didactic, care era folosit în laboratorul de geografie al colegiului ca material didactic auxiliar, dar putem admira şi potirul donat colegiului în anul 1762 de Barcsai Ágnes, o capodoperă de argintărie, realizat de meşterul Michael Mayr din Augsburg.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

De asemenea, printre exponate se află şi portretul restaurat al lui Szentkereszti Zsigmond, general al cavaleriei şi cel mai important susţinător al colegiului reformat din Târgu Mureş, decorat pentru meritele sale cu Ordinul Militar Maria Teresa sau pictura lui Miklós Barabás, din anul 1865, care îl reprezintă pe József Kis Backamadarasi, cel mai mare binefăcător şi donator al Colegiului Reformat din Odorheiu Secuiesc, care şi-a donat întreaga avere şcolii.

Tot aici aflăm că şcoala elementară din Târgu Mureş a avut rectori renumiţi de nivel european în secolul al XVI-lea, cum ar fi Péter Laskai Csókás, unul dintre redactorii dicţionarului Calepinus, al cărui volum de prelegeri din 1581 este prezentat în expoziţie.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Între elevii care au frecventat Colegiul Reformat din Târgu Mureş, Mihály Venter este menţionat ca fiind unul dintre cei care au contribuit la îmbogăţirea colecţiilor şcolii, în 1758, când a comandat o ladă pentru păstrarea documentelor financiare ale colegiului, iar cărţile sale proprii au fost cumpărate de biblioteca şcolii.

În colecţia Colegiului Reformat din Târgu Mureş mai găsim şi cel mai modern echipament al vremii, un stereoscop fabricat în anul 1895 la filiala austriacă a firmei H. C. White Co din North Bennington, cu care era dotat cabinetul de fizică, dar şi ierbarul contelui Domokos Teleki, colecţionat între anii 1784 şi 1788.

O altă piesă remarcabilă din colecţia Colegiului Reformat din Odorheiu Secuiesc, de această dată, este stema funerară din argint a patronului principal, István Daniel de Vargyas (1684-1774), opera argintarului clujean János Szakáll.
 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

"Colegiile reformate au devenit centre nu doar ale educaţiei, ci şi ale vieţii ştiinţifice. Gama largă de obiecte care deserveau activităţilor desfăşurate în cadrul şcolilor fac ca aceste colecţii din secolul al XIX-lea să fie cele mai variate fonduri muzeale din Transilvania. Deşi pot fi considerate primele colecţii publice, fondul lor a fost dispersat după naţionalizarea din anul 1948. Ele au reprezentat pe de o parte baza muzeelor şi bibliotecilor regionale nou înfiinţate, în timp ce unele obiecte continuă să îmbogăţească colecţiile scoase din uz ale diferitelor şcoli succesoare, iar altele rămân neidentificate. Mijlocul secolului al XIX-lea marchează un punct de turnură în colecţionismul transilvănean. Această sarcină fusese îndeplinită exclusiv de şcoli, dar muzeele înfiinţate după căderea regimului comunist au preluat obligaţia de a colecta şi conserva obiecte cu valoare istorică. De atunci, colecţiile şcolare s-au concentrat exclusiv pe achiziţia de materiale didactice auxiliare. Acesta este motivul pentru care am stabilit mijlocul secolului al XIX-lea ca fiind limita cronologică superioară a expoziţiei", a arătat Muzeul Judeţean Mureş.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Expoziţia temporară "Oratio, Studio et Collectio. 400 de ani de existenţă a colegiilor reformate din Transilvania" poate fi vizitată până în data de 31 august, în clădirea muzeului din Cetatea Târgu Mureş. AGERPRES/(A, AS - autor: Dorina Matiş, editor: George Onea, editori online: Andreea Lãzãroiu, Gabriela Badea)