REPORTAJ/Mureş: Hotărârea Dietei de la Cluj din 1622, de înfiinţare a colegiilor reformate, expusă în original la Târgu Mureş
Hotărârea Dietei de la Cluj din anul 1622, considerată actul de înfiinţare a colegiilor reformate din Transilvania, este prezentată în original în expoziţia temporară "Oratio, Studio et Collectio. 400 de ani de existenţă a colegiilor reformate din Transilvania", care poate fi vizitată la Secţia de Istorie a Muzeului Judeţean Mureş, în Cetatea Târgu Mureş.
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
Curatorii expoziţiei, Mária Márta Kovács, cercetător la Secţia de Istorie a Muzeului Judeţean Mureş, Iringó Tamás, muzeograf la Muzeul Reformat din Ardeal Cluj Napoca şi Hunor Szasz, istoric şi muzeograf la Muzeul Haáz Rezső din Budapesta, susţin că primii paşi spre înfiinţarea învăţământului superior au fost făcuţi de către principele Gabriel Bethlen, care a propus Dietei de la Cluj din 1622 înfiinţarea unui colegiu, iar astfel primul colegiu reformat în Transilvania a luat fiinţă la Alba Iulia.
.JPG)
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
Din expoziţie aflăm astfel că modelul primului colegiu reformat din Transilvania a fost colegiul iezuit din 1581, de pe vremea lui Ştefan Báthory, de la Cluj, însă dezideratului înfiinţării unei şcoli sau academii superioare s-a materializat în 1622, după modelul Academiei din Heidelberg.
Decizia înfiinţării primului colegiu a fost validată de Parlamentul sau Dieta transilvăneană din 14 mai 1622 de la Cluj, iar din documentul expus la Târgu Mureş se evidenţiază o abordare teologică şi misionar-politică a colegiului nou înfiinţat la Alba Iulia, sub denumirea de Colegiu Academic. Acest colegiu era gândit pentru a sluji atât la răspândirea credinţei protestante în Transilvania, cât şi la întărirea identităţii cultural-politice a principatului, care se afla atunci între două mari puteri europene, Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman.
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
Acest colegiu a dus la dezvoltare economică de tip negustoresc şi, în plus, pe fondul războiului de 30 de ani din Europa de Vest, când marile universităţi erau în paragină, la Colegiul Academic au fost atraşi profesori de renume, care primeau salarii similare cu ale miniştrilor, acest fapt ducând la o educaţie extraordinară a studenţilor.
Între marii profesori care au predat se remarcă Bisterfeld, Piscator, Opitz, Alstedt, Durham, Isak Basire, cei care au contribuit la elaborarea unei Schema Educationis, prima de acest gen din istoria Transilvaniei.
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
Principele Gabriel Bethlen a procurat proiectele clădirilor universitare din Herborn şi Heidelberg şi a iniţiat construirea unei clădiri noi în Alba Iulia, începând cu 1626, clădire care există şi astăzi în cadrul Unităţii de Geniu din Cetatea din Alba. Din documente aflăm că expediţia turco-tătară din 1658 a produs pagube majore Colegiului din Alba Iulia, fiind incendiat, ocazie cu care a ars şi biblioteca.
Acesta a fost motivul pentru care, în 1662, Mihail Apafi a mutat Colegiul de la Alba Iulia la Aiud, pe proprietăţile sale. Între exponate regăsim şi documentul principelui Mihail Apafi I, din 1662, prin care a hotărât mutarea colegiul reformat, considerând că "nu există un loc mai potrivit pentru a preda la Schola decât Aiud".
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
Clădirile fostului colegiu din Alba Iulia au fost renovate ulterior, iar în perioada 1672-1716, au fost gazda Colegiului din Sárospatak din Ungaria, care s-a refugiat aici, fapt ce a creat o concurenţă acerbă între cele două instituţii de educaţie.
"Cel mai înalt nivel al educaţiei reformate din Transilvania a fost reprezentat de colegiile întemeiate succesiv în cursul secolelor XVII-XIX. Expoziţia îşi propune să sintetizeze patru secole de schimbări şi procese derulate în istoria colegiilor, cu un accent special pe cultura transilvăneană de colecţionare", susţin curatorii expoziţiei.
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
Alături de "certificatul de naştere" al colegiilor reformate din Transilvania şi alte documente originale, în expoziţia temporară de la Târgu Mureş, organizată de Muzeul Judeţean Mureş - Secţia de Istorie, Muzeul Haáz Rezső din Budapesta şi Muzeul Reformat din Ardeal, găsim o serie de obiecte extrem de valoroase din colecţiile colegiilor reformate din Alba Iulia, Aiud, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Odorheiu Secuiesc şi Orăştie, colecţionate până la mijlocul secolului al XIX-lea.
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
Aici regăsim un uranograf din secolul al XVIII-lea, o piesă cu scop didactic, care era folosit în laboratorul de geografie al colegiului ca material didactic auxiliar, dar putem admira şi potirul donat colegiului în anul 1762 de Barcsai Ágnes, o capodoperă de argintărie, realizat de meşterul Michael Mayr din Augsburg.
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
De asemenea, printre exponate se află şi portretul restaurat al lui Szentkereszti Zsigmond, general al cavaleriei şi cel mai important susţinător al colegiului reformat din Târgu Mureş, decorat pentru meritele sale cu Ordinul Militar Maria Teresa sau pictura lui Miklós Barabás, din anul 1865, care îl reprezintă pe József Kis Backamadarasi, cel mai mare binefăcător şi donator al Colegiului Reformat din Odorheiu Secuiesc, care şi-a donat întreaga avere şcolii.
Tot aici aflăm că şcoala elementară din Târgu Mureş a avut rectori renumiţi de nivel european în secolul al XVI-lea, cum ar fi Péter Laskai Csókás, unul dintre redactorii dicţionarului Calepinus, al cărui volum de prelegeri din 1581 este prezentat în expoziţie.
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
Între elevii care au frecventat Colegiul Reformat din Târgu Mureş, Mihály Venter este menţionat ca fiind unul dintre cei care au contribuit la îmbogăţirea colecţiilor şcolii, în 1758, când a comandat o ladă pentru păstrarea documentelor financiare ale colegiului, iar cărţile sale proprii au fost cumpărate de biblioteca şcolii.
În colecţia Colegiului Reformat din Târgu Mureş mai găsim şi cel mai modern echipament al vremii, un stereoscop fabricat în anul 1895 la filiala austriacă a firmei H. C. White Co din North Bennington, cu care era dotat cabinetul de fizică, dar şi ierbarul contelui Domokos Teleki, colecţionat între anii 1784 şi 1788.
O altă piesă remarcabilă din colecţia Colegiului Reformat din Odorheiu Secuiesc, de această dată, este stema funerară din argint a patronului principal, István Daniel de Vargyas (1684-1774), opera argintarului clujean János Szakáll.
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
"Colegiile reformate au devenit centre nu doar ale educaţiei, ci şi ale vieţii ştiinţifice. Gama largă de obiecte care deserveau activităţilor desfăşurate în cadrul şcolilor fac ca aceste colecţii din secolul al XIX-lea să fie cele mai variate fonduri muzeale din Transilvania. Deşi pot fi considerate primele colecţii publice, fondul lor a fost dispersat după naţionalizarea din anul 1948. Ele au reprezentat pe de o parte baza muzeelor şi bibliotecilor regionale nou înfiinţate, în timp ce unele obiecte continuă să îmbogăţească colecţiile scoase din uz ale diferitelor şcoli succesoare, iar altele rămân neidentificate. Mijlocul secolului al XIX-lea marchează un punct de turnură în colecţionismul transilvănean. Această sarcină fusese îndeplinită exclusiv de şcoli, dar muzeele înfiinţate după căderea regimului comunist au preluat obligaţia de a colecta şi conserva obiecte cu valoare istorică. De atunci, colecţiile şcolare s-au concentrat exclusiv pe achiziţia de materiale didactice auxiliare. Acesta este motivul pentru care am stabilit mijlocul secolului al XIX-lea ca fiind limita cronologică superioară a expoziţiei", a arătat Muzeul Judeţean Mureş.
Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES
Expoziţia temporară "Oratio, Studio et Collectio. 400 de ani de existenţă a colegiilor reformate din Transilvania" poate fi vizitată până în data de 31 august, în clădirea muzeului din Cetatea Târgu Mureş. AGERPRES/(A, AS - autor: Dorina Matiş, editor: George Onea, editori online: Andreea Lãzãroiu, Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Cluj: Actorul Florin Piersic, omagiat în deschiderea TIFF
Actorul Florin Piersic a fost omagiat cu Premiul de Excelență, vineri seară, la evenimentul de deschidere a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), la care au fost prezenți 3.500 de spectatori, potrivit organizatorilor. Directorul TIFF, Tudor Giurgiu, i-a înmânat Premiul de Excelență lui Florin Piersic, în apl
Bihor: Zarzuela Night, operetă spaniolă și melodii sud-americane, în Festivalul Sounds of Oradea
Concertul extraordinar de gală Zarzuela Night a încântat vineri seară, în Piața Unirii din Oradea, peste o mie de spectatori, fiind susținut de soprana Sofia Esparza, tenorul Jose Luis Sola Zudaire și orchestra Filarmonicii de stat orădene, sub bagheta dirijorului David Gimenez Carreras. Programul galei a cuprins un repertori
Vâlcea: Prima bibliotecă-hub de dezvoltare a competențelor digitale din județ, inaugurată la Bunești
Prima bibliotecă-hub de dezvoltare a competențelor digitale din Vâlcea a fost inaugurată vineri, în comuna Bunești, o investiție de peste 740.000 de lei cu fonduri din PNRR, au anunțat vineri reprezentanții Consiliului Județean (CJ). Potrivit acestora, biblioteca din Bunești este una dintre cele patru astfel de instituții culturale
'Faust' de Tocilescu - duminică, în deschiderea Bucharest Opera Festival; Jinga: Acesta este acum un spectacol clasic
Bucharest Opera Festival - ediția a IV-a, cu 10 producții de operă, balet, operetă, musical-operă rock și operă, va prezenta duminică, la debut, spectacolul 'Faust' de Charles Gounod, în regia regretatului Alexandru Tocilescu, cu soliștii Anita Hartig, Erwin Schrott și Ștefan Pop în rolurile titulare. Potrivit ONB, producți
Bistrița-Năsăud: Expoziția 'Milenii de exploatare a sării la Băile Figa', vernisată la capătul a 20 de ani de cercetare arheologică
Rezultatele a 20 de ani de cercetare arheologică în vechea zonă de exploatare a sării de la Figa au fost concentrate într-o expoziție vernisată, vineri, la centrul recreativ din incinta stațiunii balneare dezvoltate în acest timp în zonă, unde au fost expuse artefacte cu o vechime chiar și de peste 3.000 de ani. Vernisa
REPORTAJ Zilele Culturale ale Germanilor din Banat pregătesc jubileul unui mileniu al Diecezei de Timișoara
Comunitatea germanilor (a șvabilor) din Banat va celebra în anul 2030 un mileniu de la înființarea Diecezei de Timișoara (inițial Cenad) și, începând din 2025, în fiecare an vor fi programate manifestări marcante dedicate marelui jubileu care va avea loc peste cinci ani. În perioada 13 - 15 iunie, Timișoara
Piese de teatru, concerte și o tabără de meșteșuguri în cadrul Festivalului 'Vasluiul medieval', în perioada 4-6 iulie
Cea de-a treia ediție a Festivalului 'Vasluiul medieval' va avea loc în perioada 4-6 iulie la Ansamblul monumental 'Podul Înalt' din localitatea Băcăoani, au anunțat, vineri, organizatorii, într-o conferință de presă. Organizat de Muzeul Județean 'Ștefan cel Mare' și Consiliul Județean Vaslui, cu sprij
Obiecte din arhiva lui Petru Groza și o sabie dacică Sica - pe 24 iunie, în Licitația de Istorie de la Artmark
Obiecte din arhiva lui Petru Groza, dar și o sabie Sica, folosită de tracii, dacii și ilirii din Antichitate, dar și în Roma Antică, se regăsesc între piesele din larga selecție de obiecte din noua Licitație de Istorie de la Artmark, programată pe 24 iunie, de la ora 18:00. Potrivit unui comunicat al Artmark, transmis vineri AGERPRES, catalogul se
VIDEO/Cluj: Ediția 2025 a TIFF își deschide porțile; oferta pentru cinefili - 200 de filme în 10 zile
Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) își deschide porțile, vineri seară, spectatorilor din acest an fiindu-le oferit, până pe 22 iunie, un maraton cu 200 de filme în program, care au fost selectate dintr-un total de 1.000 înscrise în preselecție. 'Vineri, 13 iunie, începe cea de-a 24-a ed
Patriarhul Daniel: Costion Nicolescu, un misionar mirean al credinței creștine
Teologul și etnologul Costion Nicolescu a fost un misionar mirean al credinței creștine și un fiu ascultător al Bisericii într-o societate aflată în schimbare socială și culturală, afirmă Patriarhul Daniel, într-un mesaj de condoleanțe transmis joi. 'Am primit cu durere vestea trecerii din această viață a domnului Costion
Șefa Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei: 'Dicționarul graficienilor din spațiul românesc' - o lucrare de referință
Șefa Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, Cătălina Macovei, a apreciat că 'Dicționarul graficienilor din spațiul românesc, secolul al XIX-lea', avându-l coordonator pe Adrian-Silvan Ionescu, este o lucrare de referință, care reprezintă un instrument de lucru foarte bun pentru cei care se ocupă de grafica românească di
A murit teologul și etnologul Costion Nicolescu
Teologul și etnologul Costion Nicolescu a murit, joi, la vârsta de 74 de ani. ''Costion Nicolescu, prieten sincer al clericilor și mirenilor lucrători în via Domnului și trăitor jertfelnic al adevărului evanghelic, a plecat joi la Domnul, după o suferință grea, purtată cu discreție. Dumnezeu să-l odihnească!'', info
Vâlcea: Nume sonore ale teatrului românesc se reunesc în weekend la Festivalul de dramaturgie ''Goana după fluturi''
Nume importante ale dramaturgiei românești, între care regizorul Mihai Lungeanu, câștigător a cinci premii UNITER pentru teatru radiofonic, actorul Emil Boroghină și scriitorul Doru Mareș, vor participa în acest sfârșit de săptămână la cea de-a XII-a ediție a Festivalului Național de Dramaturgie ''Goana după fluturi'
Timiș: Zilele Culturale ale Germanilor din Banat; expoziție cu primul Zepelin care a aterizat la Sânandrei
Comunitatea germanilor din Banat aniversează, în perioada 13-15 iunie, la Timișoara, Zilele Culturale ale Germanilor din Banat, marcând cei peste 300 de ani de istorie, de la primele colonizări în această zonă printr-o serie de manifestări care exprimă valorile culturale și tradițiile pe care șvabii le-au adus aici și au rămas în urma lor, dup
Managerul Muzeului Vrancei: Anghel Saligny ar putea fi un foarte bun brand de promovare a județului
Anghel Saligny ar putea deveni un veritabil brand de promovare al județului Vrancea, a afirmat managerul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă, în cadrul unui eveniment organizat joi, la Muzeul Vrancei din Focșani, în memoria marelui inginer constructor. ''Ne-am propus să le reamintim în special elevilor, care au fost prez