Scriitorul Varujan Vosganian, ales miercuri preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, afirmă că scriitorul român trebuie să se reîntoarcă în cetate şi pledează pentru o mai mare vizibilitate a uniunii în reţeaua culturală europeană.

"Gândurile cu care îmi încep mandatul au fost prefigurate în programul pe care l-am prezentat în debutul candidaturii mele, care avea ca punct central reaşezarea rolului scriitorului în societatea românească. Scriitorii sunt printre cei care au construit, practic, România modernă în secolul al XIX-lea, care au făcut şcoli naţionale în perioada interbelică şi care au ţinut piept spaţiului concentraţionar în perioada comunistă. Iar în anii '90 foarte mulţi scriitori s-au implicat în spaţiul politic şi civic, fără să reuşească să transforme tranziţia într-un proces esenţialmente cultural. Cred că scriitorul român trebuie să se reîntoarcă în cetate, mai ales în momente tulburi ca acestea", a declarat Vosganian pentru AGERPRES.

El a subliniat că este necesar să fie adoptată o strategie culturală a României.

"Avem strategie energetică, avem strategie de apărare, strategie de IT, strategie de transporturi, dar nu avem o strategie culturală, pe care eu o socotesc prioritară în România de azi, în care polemicile legate de identitatea naţională şi locul nostru în Europa sunt atât de aprinse", a spus preşedintele Uniunii Scriitorilor.

Un alt punct din programul noului preşedinte al Uniunii Scriitorilor se referă la necesitatea accesului tinerilor în organizaţie.

"Am propus câteva modalităţi, inclusiv procedurale, care să lărgească accesul tinerilor, care trebuie să înţeleagă că Uniunea Scriitorilor nu e o organizaţie stalinistă. Ea a fost creată în 1908 şi ridicată la rangul de utilitate publică în 1912. Şi mai toţi marii scriitori au făcut parte din ea, iar cel mai faimos a fost, probabil, Liviu Rebreanu în perioada interbelică", a punctat Vosganian.

Vizibilitatea şi relaţiile externe ale Uniunii Scriitorilor reprezintă o altă preocupare a noului preşedinte al Uniunii Scriitorilor.

"Uniunea Scriitorilor este una din cele mai numeroase şi mai tradiţionale organizaţii de profil de pe continentul european şi ea trebuie să joace un rol important în reţeaua culturală şi foarte important în modul în care literatura europeană interacţionează cu Uniunea Europeană, în sensul elaborării unei legislaţii care să protejeze drepturile de proprietate intelectuală", a spus preşedintele Uniunii Scriitorilor.

Varujan Vosganian a mai anunţat că Uniunea a înfiinţat o filială pentru membrii de onoare ai Uniunii Scriitorilor din care vor face parte "traducătorii din alte limbi, editorii sau cei care scriu despre literatura română, promotorii literaturii române în străinătate", pe care Uniunea doreşte "să îi ţină aproape şi să-i respecte pentru ce fac pentru cultura română".

"Un punct foarte important este legat de reducerea acestui deficit cultural, care face ca în România piaţa cărţilor de import să ocupe peste 90% din totalul cărţilor. Iar relaţia dintre importul şi exportul de literatură este flagrant în dezavantajul literaturii române, care, practic, prin ICR şi Ministerul Culturii, are o promovare extrem de redusă şi cu fonduri ridicole în străinătate", a mai spus Varujan Vosganian.

Scriitorul Varujan Vosganian, membru al Filialei Bucureşti Poezie, a fost ales, miercuri, de către Adunarea Generală a Uniunii Scriitorilor, cu 660 de voturi din 740 de voturi exprimate, ca preşedinte al Uniunii. Alegerea lui Vosganian survine vacantării acestui post, după decesul, în 23 martie, a fostului preşedinte al Uniunii Scriitorilor criticul literar Nicolae Manolescu. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)