Cea mai iubită cămaşă din România şi Republica Moldova a fost şi continuă să fie motiv de mândrie pentru noi toţi, afirmă ministrul Culturii, Raluca Turcan, care îşi exprimă convingerea că ţara noastră se poate dezvolta prin cultură.

Turcan a participat, marţi, alături de preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac, directoarea CREART, Claudia Popa, preşedintele ICR, Liviu Jicman, şi de ambasadorul Republicii Moldova, Victor Chirilă, la dezbaterea organizată în contextul Zilei Universale a Iei, eveniment prin care au fost sărbătorite simultan cultura şi antreprenoriatul.

"Această dezbatere mi-a întărit convingerea că România se poate dezvolta prin cultură, iar antreprenoriatul cultural are un rol important în efortul de modernizare a României. Prin asocierea prestigiului actului cultural cu iniţiativa privată aducem cultura mai aproape de oameni şi construim împreună o societate bazată pe tradiţii şi valori culturale confirmate. Ca ministru al Culturii, îmi doresc astfel ca societatea românească şi mai ales tinerii să aibă acces mai larg la cultură, iar pasionaţii de cultură să aibă o mai bună înţelegere a antreprenoriatului cultural de la idee la proces. Contribuţia Ministerului Culturii la dezvoltarea prin cultură e permanentă. Ea înseamnă, printre altele, investiţii în clădirile de patrimoniu, înseamnă demersuri pentru recunoaşterea şi punerea în valoare a patrimoniului, înseamnă încurajarea consumului de cultură şi a antreprenoriatului cultural", a transmis Turcan într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Ministrul reaminteşte că în urmă cu un an şi jumătate, pe 1 decembrie 2022, România culturală a avut un real prilej de sărbătoare odată cu adoptarea deciziei privind înscrierea "Artei cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova" în patrimoniul UNESCO, pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.

"Cea mai iubită cămaşă din România şi Republica Moldova a fost şi continuă să fie motiv de mândrie pentru noi toţi, iar această certificare UNESCO i-a confirmat calitatea de reper al identităţii naţionale, deci şi nevoia de protecţie a practicilor specifice de creaţie. Patrimoniul naţional (material şi imaterial) trebuie să reprezinte o prioritate de ţară", a subliniat Raluca Turcan.

Ea arată că Ministerul Culturii investeşte în cultură şi prin programele derulate de Institutul Naţional la Patrimoniului şi Administraţia Fondului Cultural Naţional, în acelaşi timp, Unitatea de Management a Proiectului din cadrul ministerului căutând să dezvolte proiecte de promovare a antreprenoriatului cultural şi noi produse culturale axate pe valorile patrimoniale imateriale.

"Un succes recent în acest sens este şi faptul că, la propunerea Ministerului Culturii, Guvernul României a aprobat recunoaşterea meritelor Tezaurelor Umane Vii în domeniul culturii imateriale, prin acordarea unei indemnizaţii de merit. Aceste persoane sunt un liant extraordinar între generaţii: au preluat de la părinţii sau meşterii lor, prin experienţă directă, tradiţii şi meşteşuguri pe care le transmit, cu pasiune, mai departe. Sprijinirea lor reprezintă o modalitate de a onora şi de a salva un patrimoniu imaterial valoros pentru identitatea naţională. Menţionez aici că există şi muzee ce constituie exemple de bună practică în privinţa patrimoniului imaterial - aşa cum este muzeul ASTRA din Sibiu, care derulează un proiect de certificare a competenţelor pentru artizani şi meşteri populari", a menţionat Raluca Turcan. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: Raluca Turcan/facebook.com