Muzeul Satului Bănăţean (MSB) din Timişoara a inaugurat, joi, noul corp de clădire multifuncţională în care îşi va desfăşura activitatea Laboratorul de conservare-restaurare propriu, care va servi inclusiv ca depozit de tranzit şi carantină pentru obiecte tradiţionale din lemn, ceramică, sticlă sau ţesături care vor fi supuse unor astfel de procese pentru a fi redate spaţiilor expoziţionale ale muzeului.

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

Atelierul de restaurare al Muzeului Satului Bănăţean folosea până în anul 2022 pentru activităţile curente de restaurare, o clădire construită în anul 1969.

Directorul MSB, Dorel Micle, spune că noua construcţie va fi dată în folosinţă imediată şi va completa necesarul pentru procesele de restaurare şi conservare ale muzeului.

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

"Instituţia noastră nu dispunea de un depozit tranzitoriu de carantină şi intervenţie şi tranzit conservare-restaurare, necesar în special în aducerea de noi obiective muzeale când unele elemente structurale mari necesitau carantinare şi restaurare. Aplicarea acestui proiect s-a impus, în aşa fel încât muzeul să aibă posibilitatea de a face intervenţii de restaurare şi conservare la piesele monumentale din lemn, de arhitectură populară (grinzi, porţi, stâlpi etc.) şi nu doar la obiecte de mici dimensiuni. Pentru deparazitarea lemnului, de exemplu, este nevoie de o cameră frigorifică unde temperatura coboară până la minus 40 de grade Celsius. Vrem să fim utili şi pentru cei care au mobilier vechi de la bunici şi nu au unde să îl repare, să poată veni la noi şi să devenim auto-sustenabili", a detaliat pentru AGERPRES conf. Dorin Micle.

Investiţia de până acum s-a ridicat la 1 milion de euro, la care se vor adăuga costurile necesare achiziţionării aparaturii necesare, care se vor ridica la peste două milioane de lei, suportate de Consiliul Judeţean Timiş. În domeniu lucrează acum şase persoane, însă necesarul ar fi dublu.

Pe de altă parte, în incinta Muzeului Satului Bănăţean au fost create spaţii tradiţionale cu case vechi din lemn, multiseculare, precum: Vama Timişoara, Casa Bata, gospodăriile Căpâlnaş, cea de olar de la Birchiş, gospodăria Chizătău, dar şi Centrul civic, unde sunt amplasate Biserica Topla, şcoala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Naţionala Babşa. A fost creată, de asemenea, şi Aleea etniilor, unde sunt deschise Casa ucraineană Repedea, Casa germană Biled, Sălaşul slovac, Casa sârbă, Casa maghiară Babşa; gospodăriile şi casele din Zolt, Jebel, Casa Deportaţilor din Bărăgan, Casa Vişag, Muzeul viu cu casele românească, sârbă, maghiară şi germană.

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

Toate acestea sunt dotate şi în interior cu obiecte originale, mobilier din lemn, porţelanuri, vase din ceramică, ţesături, păretare fine, veşminte din bumbac, cânepă, in, lână, borangic, mătăsuri, blănuri, unelte din fier. Peste toate timpul şi-a lăsat patina şi în fiecare an, pe rând, fiecare casă este aerisită, tratată, revigorată, întreţinută pentru patrimoniul cultural material ori imaterial al MSB.

"Toată zona de aici a fost mlăştinoasă, avem umezeală şi de aceea trebuie să avem grijă cu toate aceste obiecte de patrimoniu, mai ales lemnul şi ţesăturile, blănurile, pieile. Oamenii noştri de la conservare au de lucru tot timpul, pentru că sunt materiale perisabile, care sunt atacate de molii, de alţi factori. Umiditatea o avem şi în sol, dar şi în pădurea pe care noi o gestionăm şi pe care trebuie să o controlăm constant. Avem 15 hectare de teren", a afirmat directorul MSB, Dorin Micle. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)