Tronul reginei Elisabeta, Biblia lui Şerban Cantacuzino, vioara lui George Enescu, fragmente de rocă lunară, cea mai mică bancnotă din lume, dar şi alte artefacte de mare valoare vor putea fi admirate, din 20 iunie, în cadrul unei expoziţii temporare, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).

Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de MNIR, expoziţia "Capodopere din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României", care va fi deschisă în perioada iunie-septembrie, doreşte să arate diversitatea şi valoarea exponatelor din patrimoniul instituţiei în contextul în care, clădirea muzeului fiind "în proces de 'restaurare' " de 22 de ani, acestea nu pot fi expuse permanent.

"În anul 2012 a fost lansat proiectul 'Capodopere din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României' prin intermediul căruia au fost prezentate - fie în format "clasic", în micro-expoziţiile din cadrul "Exponatului lunii", fie cu ajutorul platformei on-line capodopere2019.ro - o serie de artefacte de valoare excepţională aflate în colecţiile noastre. Prin selecţia realizată pentru această expoziţie 'recapitulativă' dorim să arătăm nu numai extraordinara diversitate şi valoare a 'capodoperelor' din patrimoniul muzeului, ci şi bogăţia spirituală a spaţiului românesc, imaginaţia celor care au locuit aici, istoria noastră tumultoasă sau personalităţile remarcabile care şi-au lăsat amprenta asupra trecutului României", se arată în comunicatul muzeului.

Expoziţia cuprinde şi lucrări de artă plastică.

" 'Gânditorul' şi perechea sa, barilul de la Khorsabad, vasul de la Capidava (cu inscripţia "Petre"), tezaurele de la Leţcani şi Coveiu, fragmentele de frescă de la biserica Trei Ierarhi, tablouri de Luchian, Tonitza, Sava Henţia, Mişu Popp, tronul reginei Elisabeta, vioara lui George Enescu, fragmentele de rocă lunară, Biblia lui Şerban Cantacuzino sau Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon sunt doar câteva dintre 'capodoperele' pe care le veţi regăsi expuse. Nu lipsesc nici unele dintre cele mai rare şi mai valoroase ordine şi decoraţii, nici cea mai mare monedă bătută pe teritoriul României şi nici cea mai mică bancnotă din lume", adaugă sursa citată.

MNIR deschide, de asemenea, o expoziţie temporară cu litografii, gravuri şi desene realizate de artişti străini în spaţiul românesc, în secolul al XIX-lea.

Expoziţia "De la Mayer la Preziosi. Spaţiul românesc în viziunea artiştilor-călători" va fi deschisă în perioada iunie-octombrie.

"Mărturiile acestora sunt esenţiale pentru crearea unei imagini cât mai complete şi mai obiective a evenimentelor care s-au petrecut în aceste locuri de-a lungul secolelor, dar şi a oamenilor, reliefului, satelor, oraşelor, clădirilor, monumentelor etc. (....) În patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României se găsesc mai multe astfel de opere (litografii, gravuri, desene), realizate de o serie de artişti străini, care vor putea fi admirate în această expoziţie: de la 'palatele' lui Luigi Mayer, la 'vedutele' cu oraşele şi târgurile de pe linia Dunării ale lui Erminy, personajele în costume pitoreşti surprinse de Bouquet şi Valerio, locurile şi oamenii atât de minuţios 'înregistraţi' de Raffet, Iaşul fermecător al lui Rey, cetăţile transilvănene ale lui Rohbrock, Bucovina cu frumuseţile ei, aşa cum ni le-a lăsat Knapp, precum şi Bucureştiul pitoresc al lui Preziosi. Sperăm ca publicul să fie purtat într-o adevărată călătorie virtuală prin spaţiul românesc, în perioada ce cuprinde primele trei sferturi ale veacului al XIX-lea", se mai arată în comunicatul transmis de muzeu. AGERPRES/(A-autor: Cătălin Alexandru, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)