O expoziţie rară în Banat, intitulată "Arderi experimentale", este vernisată, marţi seara, în cadrul Simpozionului Internaţional de Artă Ceramică, găzduit de Muzeul "Ştefan Jager" din Jimbolia, dedicat împlinirii a 160 de ani de la prima producţie a celebrei fabrici Bohn sau "Ceramica" Jimbolia.

''Acest simpozion este un eveniment rar în peisajul cultural-artistic al Banatului. În oraşul cu bogate moşteniri şvăbeşti, o asemenea acţiune este relevantă nu doar pentru comunitatea locală, ci pentru întreaga regiune, sate şi oraşe deopotrivă, dar şi edificii cu valoare de simbol, precum catedrala mitropolitană 'Sfinţii Trei Ierarhi' din Timişoara, care au fost construite folosindu-se produsele ceramice făcute la Jimbolia. De altfel, unul dintre motivele organizării simpozionului este împlinirea a 160 de ani de la prima producţie pe plan local a colonistului Ştefan Bohn, cel care avea să pună bazele unui veritabil imperiu industrial'', spune Cristina Dema, coordonatorul Muzeului Presei "Sever Bocu", într-un comunicat transmis AGERPRES.

Oraşul Jimbolia a fost cunoscut, până în anul 1990, în plan economic, mai ales prin fabrica "Ceramica", ctitorită la mijlocul secolului XIX, printr-o alianţă neobişnuită între două familii, care a rămas de poveste, potrivit directorului Casei de Cultură Jimbolia, Sergiu Dema.

"Fabrica 'Ceramica' a apărut în urma unei încrucişări între două familii, care nu poate fi acceptată în zilele noastre. Fabrica a aparţinut la început unei familii, Bohn, care avea o manufactură de cărămidă, în jurul anului 1850. În 1856 apare calea ferată în Jimbolia, adevărată mană cerească pentru dezvoltarea economică. Familia Bohn se gândeşte dacă nu cumva terenul din apropierea căii ferate nu e bun pentru producerea cărămizii, pentru că, dacă e bun, îl cumpără şi are calea ferată în spatele fabricii pentru piaţă de desfacere. Pământul este foarte bun, dar familia nu putea face singură acest lucru, aşa că se ajunge la 'încrucişare'. Într-o localitate aflată la 10 km de Jimbolia, acum este în Serbia, de unde era familia Bohn, mai era o familie care făcea cărămidă, familia Muschong. Fata Bohn se căsătoreşte cu băiatul Muschong şi fata Muschong se căsătoreşte cu băiatul Bohn, deci fraţii între ei, ca să nu se înstrăineze averea. Astfel se naşte un imperiu absolut gigantic al cărămizii, cu fabrici la Jimbolia, Kikinda, Lugoj, Budapesta, Bekescsaba, în Serbia, fiind cea mai mare companie de cărămidă din această parte a Europei. Odată cu excavarea pământului s-au descoperit oase de mamut de acum 20.000 de ani, în mai multe rânduri, în perioada comunismului. Ele există şi azi, fildeş, craniu, femur, bazin de mamut şi sunt expuse la Liceul din Jimbolia", precizează, pentru AGERPRES, soţii Cristina şi Sergiu Dema.

Artiştii participanţi la simpozionul din aceste zile de la Jimbolia au origini braziliene, irlandeze, germane, franceze, croate, maghiare şi, bineînţeles, româneşti.

Printre participanţi se numără şi Marta Jakobovits, artistă din Oradea, membră a Academiei de Arte din Ungaria, posesoarea unei Diplome de Excelenţă oferite de Ministerul Culturii din România şi una dintre cele mai apreciate ceramiste din Europa de Est.

Tehnica folosită pentru definitivarea operelor se numeşte raku şi este de sorginte japoneză. Frumuseţea ei constă în doza de imprevizibil ce caracterizează produsul finit. Creaţiile artistice sunt arse în cuptoare improvizate, la temperaturi de circa 1.000 grade Celsius, după care, aproape incandescente, sunt imersate într-o combinaţie de substanţe organice şi anorganice.

Evenimentul este susţinut de Primăria şi Consiliul Local Jimbolia, având ca organizatori Muzeul "Ştefan Jager" şi Casa de Cultură a Oraşului Jimbolia. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Muzeul S. J. Jimbolia