Apulum reprezintă cel mai important sit de epocă romană inclus pentru nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial în dosarul "Frontierele Imperiului Roman - Dacia", fiind cea mai întinsă conurbaţie din provincia Dacia şi una dintre cele mai mari din Imperiul Roman, potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES, de către arheolog expert Anca Timofan, membră a Comisiei Naţionale "Limes".

"În cadrul dosarului 'Frontiers of the Roman Empire - Dacia', din judeţul Alba au fost nominalizate pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial următoarele situri organizate în cadrul a două sectoare: Sector 2 (Limesul vestic): situl Apulum (cluster): Castrul legiunii a XIII-a Gemina, Palatul Guvernatorilor, Domus I (str. Traian); Castrul auxiliar (ala I milliaria Batavorum, o unitate de cavalerie formată din aproximativ 1.000 de oameni, soldaţii fiind recrutaţi din tribul germanic al batavilor) şi aşezarea civilă de la Războieni-Cetate; Castrul (fortlet) de la Ighiu (Dealul Măgulici); Burgus-ul (turn roman) de la Trâmpoiele (Grohaşu Mic). Sector 8 (Castrele de marş din Munţii Şureanu): Vârful lui Pătru, Cugir-Bătrâna, Muncelu-Lăutaorea (Pianu de Jos ), Comărnicel I, II, III, la graniţa dintre judeţele Alba şi Hunedoara", arată Anca Timofan, coordonator ştiinţific al Sectorului 2 din dosarul de nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial.

Potrivit acesteia, înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a frontierei romane este un "moment istoric" pentru Alba Iulia, pentru situl Apulum şi pentru patrimoniul de epocă romană din Alba Iulia.

"Apulum reprezintă cel mai important sit de epocă romană inclus pentru nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial, fiind cea mai întinsă conurbaţie din provincia Dacia şi una dintre cele mai mari din Imperiul Roman. Clusterul Apulum nominalizat în UNESCO cuprinde mai multe părţi componente care reflectă aspectele şi dimensiunile sale militare, politice şi civile: Castrul legiunii a XIII-a Gemina, Palatul guvernatorilor romani şi Domus I (o reşedinţă privată romană de tip domus)", precizează Anca Timofan.

Ea a menţionat că vestigiile vizibile şi vizitabile aparţin castrului legiunii a XIII-a Gemina, aflat în interiorul fortificaţiei bastionare de tip Vauban (sec. XVIII). Alte porţiuni din incinta sudică a castrului s-au păstrat şi sunt puse în valoare în zidul corpului sudic al Palatului Principilor Transilvaniei şi în zidul Palatului Episcopal.

Via principalis (drumul care lega porţile castrului pe direcţia N-S) este în prezent conservată şi restaurată, fiind pusă în valoare pentru publicul larg.

Amplasat în Piaţa Cetăţii, Spaţiul Muzeal Principia, administrat de Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei, este locul care păstrează in situ şi valorifică pentru public o parte din clădirea comandamentului castrului.

Zidul vestic este pus în valoare în paramentul clădirii Museikon, iar în interiorul muzeului este conservat un segment al canalului deversor de pe această latură a castrului.

"Palatul guvernatorilor (praetorium consularis) de la Apulum reprezenta sediul oficial al administraţiei. Fiind un monument unic în provincia Dacia şi unul dintre puţinele păstrate în Imperiul Roman, valorificarea lui arheologică şi turistică este extrem de necesară. În aceeaşi situaţie se află şi Domus I, casa de tip domus, cea mai mare reşedinţă privată romană cercetată în mediul urban din Dacia", punctează Anca Timofan.

Siturile romane de la Alba Iulia reprezintă cele mai importante vestigii arheologice ale fostei provincii romane Dacia, făcând parte din sistemul graniţei romane de vest, situate pe drumul imperial care străbătea provincia de la sud la nord.

Din cei peste 7.000 de kilometri ai frontierelor Imperiului Roman, frontiera romană din Dacia (Limesul Dacic) reprezintă cel mai lung sector de graniţă terestră al unei provincii, întinzându-se pe mai mult de 1.500 de kilometri. Graniţa romană din Dacia este alcătuită din situri arheologice: fortificaţii mai mari sau mai mici, turnuri de semnalizare, aşezări civile, drumuri, instalaţii termale, valuri artificiale de pământ sau porţiuni de ziduri.

Pagina oficială "Limes - Frontierele Imperiului Roman în România" a anunţat, luni, că ICOMOS (Consiliul Internaţional pentru Monumente şi Situri) şi Secretariatul Comitetului pentru Patrimoniul Mondial au supus atenţiei Comitetului Patrimoniului Mondial înscrierea monumentului pe Lista Patrimoniului Mondial. Decizia va fi oficializată cu ocazia celei de-a 46-a ediţii a Comitetului Patrimoniului Mondial de la New Delhi, India (21-31 iulie). AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)