Muzeul Ororilor Comunismului în România alături de Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 din Timişoara vernisează, luni, de la ora 18.00, expoziţia de artă contemporană intitulată "Miopie istorică", semnată de Sever Petrovici-Popescu, un proiect curatoriat de Ioana Marinescu.

Amfitrionii propun descoperirea foto-sculpturilor artistului şi "arheologia memoriei" pe care Sever Petrovici-Popescu o practică prin intermediul artei sale. Artistul documentează o lume dispărută, o cercetare simbolică şi ritualică. Mărturiile sunt puţine şi de multe ori impalpabile. Pe locul satelor întemeiate de deportaţi au rămas urme doar pentru "arheologii memoriei." El face interviuri cu cei care au trăit experienţa deportării şi încearcă prin lucrările lui să surprindă un spirit al locului, încapsulat în zidurile unor foste CAP-uri şi alte câteva urme, rămăşiţe ale locuirii din acei ani. În rest, cer şi pământ, peisaje ale absenţei sunt martori muţi ai unor experienţe şi fapte care sunt greu de pus în cuvinte, cu atât mai mult în imagini.
arată un comunicat al Muzeului, remis, marţi, AGERPRES.

În expoziţia "Miopie Istorică", Sever Petrovici-Popescu foloseşte instrumentarul artistic pentru a înfăţişa şi a reaminti publicului un episod de tristă amintire. În timpul regimului comunist din România, deportarea a fost o măsură cu caracter represiv, al cărei scop l-a reprezentat izolarea şi marginalizarea celor definiţi ideologic ca "duşmani ai poporului". În urma acţiunii de dislocare din 18 iunie 1951, aproximativ 44.000 de persoane au fost obligate să-şi mute domiciliul în Câmpia Bărăganului. Acest fapt a presupus strămutarea din propria locuinţă sub ameninţarea armei şi formarea unor comunităţi noi cu resurse precare. Treptat, cele 18 sate proaspăt formate au fost părăsite, din ele, rămânând azi doar câteva case în Dâlga Nouă, Rubla şi Fundata.

Proiectul a fost deja expus la Muzeul Municipal Călăraşi şi la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti şi este însoţit de un catalog cu texte critice şi reproduceri ale lucrărilor.

Pentru a facilita accesul publicului la expoziţie şi la dezbaterea rezultată din desfăşurarea demersului artistic, s-au încheiat parteneriate cu diferite instituţii culturale, cea mai recent adăugată pe listă fiind Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 din Timişoara. Această destinaţie marchează şi spaţiul şi data simbolică de 18 iunie, când în 1951 au fost iniţiate deportările care i-au silit pe aproape 44.000 de oameni să îşi părăsească casele, pentru a fi siliţi să trăiască cu domiciliul forţat în Câmpia Bărăganului.

Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) s-a implicat din anul 2021 atât ca organizator, dar şi ca participant la evenimente precum: comemorările din 18 iunie la Timişoara, alături de Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, Conferinţa "70 de ani de la Deportările din Bărăgan" organizată în parteneriat cu Facultatea de Istorie şi stagii de practica realizate cu studenţii Facultăţii de Istorie la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici.

Memorialul Revoluţiei din Timişoara este singura instituţie din România care cinsteşte memoria Eroilor Martiri din 1989 şi care deţine cea mai vastă bază de date despre evenimentele din 1989.

Expoziţia este deschisă, la Memorialul Revoluţiei din Timişoara, în perioada 18 iunie - 20 iulie, iar programul de vizitare este zilnic, de luni până vineri, între orele 8.00 - 17.00, iar sâmbătă şi duminică, între orele 10.00 - 18.00. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partener media al evenimentului. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: Muzeul Ororilor Comunismului în România