O serie de piese de muzeu rare, constând în mobilier de uz gospodăresc de pe Valea Târnavei, din perioada 1871-1943 şi 10 icoane pe sticlă, au fost supuse cercetării şi restaurării într-un workshop organizat la Târgu Mureş în această săptămână, la care au participat 17 specialişti din ţară.

"Lucrăm aici cu piese de mobilier pictat aparţinând secţiei de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş, cu care am colaborat în realizarea acestui workshop. Avem piese pentru uz gospodăresc, dar şi cu rol de afirmare a statutului social, cum ar fi bănci ţărăneşti cu spătar, cuiere-blidar, colţare, măsuţe, paturi de paradă, dar şi un set de icoane pe sticlă, aparţinând aceleiaşi secţii. Ca încadrare în timp, pe cele de mobilier le putem situa - în cazul celor datate - în intervalul anilor 1871-1943. Sunt piese de pe Valea Târnavei, din zona Ciucului, de provenienţă românească, maghiară şi secuiască. Pe lângă degradările produse de utilizarea lor cotidiană, trebuie să luăm în calcul şi problemele apărute datorită altor factori, cum sunt trecerea timpului, ambientul acestora, evenimente prin care piesele au trecut, dar şi unele intervenţii anterioare, mai mult sau mai puţin adecvate, unele dintre ele chiar rudimentare", a arătat şefa Laboratorului de Restaurare şi Conservare din cadrul Muzeului Judeţean Mureş, Raluca Dumitrescu, organizatoarea workshopului, într-o prezentare trimisă presei.

Potrivit restauratorului, icoanele pe sticlă selectate pentru a fi studiate şi restaurate fac parte din colecţia familiei Matei, care le-a donat muzeului şi au tema Macii Domnului cu Pruncul, a Sfintei Paraschiva, a sfinţilor Nicolae, Vasile, Gheorghe cu balaurul, tema punerii în mormânt a lui Iisus, tema euharistică a lui Iisus cu viţa-de-vie, dar şi tema Mesei Raiului.

"Ca provenienţă sau centre de iconari, menţionăm centrele de la Nicula, Făgăraş, Şcheii Braşovului, avem şi o icoană atribuită lui Ion Pop din Făgăraş, a cărui operă se încadrează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O încadrare generală în timp pentru aceste icoane este perioada celor două secole, XIX şi XX. Sunt piese foarte fragile, unele dintre ele au fost sparte, parte din aceste spărturi s-au pierdut, pelicula de culoare a suferit pierderi sau prezintă procese de degradare evolutive, de genul exfolierilor. De asemenea, ancadramentul acestora - ramă şi capac din lemn - este în multe cazuri fragilizat, desprins, nemaiasigurând stabilitatea necesară foii de sticlă, foarte subţire", a explicat restauratorul.

În cazul pieselor de mobilier, provocările se rezumă la tratarea unor pierderi de material, elemente lipsă, accidente, desprinderi şi detaşări ale elementelor, straturi de murdărie provenite de la uzul frecvent, dar şi din mediul în care s-au aflat.

"O parte din piesele de mobilier şi din icoanele pe sticlă pe care le avem acum în lucru au intrat în restaurare la un workshop anterior, în anul 2022, în cadrul căruia s-au efectuat o serie de investigaţii, printre care putem enumera determinări ale pigmenţilor, investigaţii cu raze ultraviolete, în infraroşu, analiza cu microscopul portabil etc., investigaţii pe care le continuăm şi cu această ocazie, cu menţiunea că numărul pieselor s-a mărit, fiind adăugate şi altele noi. Intervenţiile pe care le efectuă se înscriu în sfera curăţării straturilor picturale, a consolidării şi retuşării acestora, dar şi a unor consolidări structurale la nivel de ansamblu", a precizat Raluca Dumitrescu.

Specialiştii în restaurare spun că au parte de experienţe foarte variate la întâlnirea cu obiectele, anul trecut, la acest workshop, având parte de un tablou de nuntă, din colecţiile secţiei de Etnografie şi Artă Populară, "care ascundea o serie de acte şi documente ale unei familii, despre care nu s-a ştiut până la demontarea obiectului".

"Anul acesta, într-una dintre icoanele pe sticlă, am identificat o carte poştală cu bustul unui bărbat, care are şi o inscripţie şi o datare. Aceste lucruri constituie de fiecare dată, pe lângă ineditul descoperirii lor, indicii utile în aflarea istoricului şi a particularităţilor legate de obiecte", a afirmat Raluca Dumitrescu.

Workshopul de restaurare lemn policrom şi icoane pe sticlă s-a desfăşurat la Târgu Mureş timp de cinci zile, a adunat 17 specialişti din ţară şi s-a concentrat pe 16 obiecte de cult şi piese de mobilier din colecţia Muzeului Judeţean Mureş, pentru a fi studiate şi restaurate.

Cât despre munca de restaurare, Raluca Dumitrescu spune că este o meserie mai rară iar numărul celor care o aleg pare să fie în scădere.

"Totuşi, pentru cei care îi cunosc subtilităţile şi o practică, aceasta este cât se poate de frumoasă, complexă şi provocatoare. Noi, restauratorii, lucrăm pe patrimoniu, obiecte foarte diverse ca materiale puse în operă. De aici, o serie de aspecte de tratat în funcţie de factorii multipli care au dus la degradarea lor. Ceea ce ne-am ales să facem necesită ani de studiu, multă practică, asumare, dedicare, răbdare, uneori sacrificiu. Piesele pe care le tratăm trec printr-un proces migălos de transformare, în care respectarea principiilor de intervenţie se îmbină cu ingeniozitatea şi talentul restauratorului", a explicat restauratorul.

Raluca Dumitrescu a subliniat că, de multe ori, obiectele finalizate, valorificate prin expunere sau publicare, ascund în spate multe ore de muncă asiduă, testare, cercetare, documentare, colaborare interactivă între specialişti, lucrul cu mediul ambiental, care nu este întotdeauna prietenos cu exponatele.

"Dar tot acest proces de transformare, de aducere la o formă cât mai apropiată de aspectul iniţial, aduce în final şi satisfacţii binemeritate. Aceste rezultate sunt mândria legitimă a restauratorului, dar şi bucuria şi încântarea muzeografului, a custodelui, a colecţionarului de artă, a publicului consumator. Totuşi, este bine ca oamenii să cunoască valoarea acestei munci, care este o valoare adăugată obiectelor restaurate. De asemenea, este important ca oamenii să fie conştienţi de unicitatea, dar şi perisabilitatea pieselor, să înţeleagă că pe lângă acest efort de a le readuce într-o stare cât mai bună, felul în care ne raportăm la ele ulterior, grija cu care le manevrăm, condiţiile în care le păstrăm sunt esenţiale pentru transmiterea în viitor, pe perioade cât mai lungi, a acestora şi a mesajului pe care îl poartă", a susţinut Raluca Dumitrescu.

Muzeul Judeţean Mureş a precizat că la workshopul de restaurare lemn policrom şi icoane pe sticlă au participat specialişti de la Muzeul de Etnografie al Transilvaniei, Cluj-Napoca şi Muzeul Secuiesc al Ciucului, dar şi specialişti de la instituţii de învăţământ universitar de profil, precum Universitatea Naţională "George Enescu", Facultatea de Arte Vizuale şi Design - Iaşi, Universitatea "Lucian Blaga", Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Departamentul de Istorie Patrimoniu şi Teologie Protestantă - Sibiu. AGERPRES/(AS - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă)