Editura Academiei Române a lansat sâmbătă volumul "O întâlnire astrală - D. Gerota - C. Brâncuşi - Povestea ecorşeului", în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest, profesorul Irinel Popescu subliniind că lucrarea vorbeşte despre identitatea românească.

"Din punctul meu de vedere, cartea nu este nici despre Gerota, nici despre Brâncuşi, este una despre identitatea românească. În peregrinările mele, am fost întrebat de fiecare dată de unde sunt. Şi am spus că sunt din România. Ei bine, România trebuie să facă eforturi să îşi definească mai bine identitatea şi poate să o facă şi e obligată să o facă. Un element al identităţii româneşti este Constantin Brâncuşi fără îndoială. Brâncuşi e o personalitate cunoscută în toată lumea şi de aici încolo putem să vorbim ca de ceva cunoscut. Din păcate, perioada românească a lui Brâncuşi este puţin scoasă în evidenţă şi asta încearcă să facă, în parte, această lucrare. Perioada românească înseamnă până în 1904 - 1905, când a plecat în Franţa şi cuprinde o serie de creaţii, între care aceste ecorşeu", a declarat medicul, la lansare.

El a apreciat că întâlnirea dintre Constantin Brâncuşi şi Dimitrie Gerota a fost una "astrală".

"Acest ecorşeu este lucrarea de diplomă a studentului de la Belle Arte Constantin Brâncuşi. Ca orice lucrare de diplomă a fost făcută sub îndrumarea unui profesor. Acest profesor se numea Dimitrie Gerota. Este un nume pe care îl ştiu toţi medicii din lume, absolut toţi, pentru că studiul medicinei începe cu anatomia. Şi când învaţă anatomie la Buenos Aires, sau la Tokyo, sau la Montreal, sau la Sydney, învaţă despre fascia rinichiului, care se numeşte fascia Gerota. Aşa încât, faptul că cei doi s-au întâlnit din punctul meu de vedere a fost o întâlnire astrală, a rezultat această operă de tinereţe, una din ultimele opere figurative ale lui Brâncuşi, pentru că după aceea, la Paris, a trecut la asta nonfigurativă şi care poate fi valorificată", a arătat Irinel Popescu.

Medicul a subliniat că România are datoria să valorifice această moştenire.

"În ţară există un exemplar al "Ecorşeului" la Iaşi, la Muzeul de Anatomie, există un exemplar la Cluj, la Muzeul Universităţii, sunt două exemplare la Craiova, unul la Muzeul de Artă şi unul la Liceul terminat de Gerota, Liceul Carol, şi unul la Universitatea de Arte din Bucureşti. România are datoria să valorifice această moştenire, inclusiv în scop identitar, aşa cum spuneam, pentru că aceste două mari personalităţi fac parte din patrimoniul românesc şi aduc cumva un plus de valoare definiţiei locului de unde provenim cu toţii. Mai mult de atât, la întrepătrunderea între secole, sfârşit de secol XIX - început de secol XX, România avea şcoli. Brâncuşi a terminat la treabă Şcoala de Arte şi Meserii, o şcoală foarte serioasă, şi după aceea Şcoala Naţională de Artă de la Bucureşti. România avea profesori. Dimitrie Gerota, la rândul lui, s-a şcolit în Franţa şi în Germania şi a venit să predea la Bucureşti, ca profesor la Şcoala de Arte. Deci o ţară care abia se năştea, dar care avea instituţii serioase, care avea valori", a mai spus Irinel Popescu.

Potrivit editurii, proiectul volumului, apărut în condiţii grafice de excepţie, bogat ilustrat, care include studii realizate de 10 medici români, s-a născut în urma unor discuţii cu regretatul academician Răzvan Theodorescu. Realizat de studentul Constantin Brâncuşi la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, "Ecorşeul" a fost început în anul 1901, sub îndrumarea profesorului de anatomie Dimitrie Gerota, şi terminat în anul 1902, ca lucrare de absolvire a şcolii. Deşi destinată studiului anatomiei muşchilor, vaselor şi nervilor de către studenţii la Medicină şi la Arte Frumoase, lucrarea era în egală măsură o operă de artă de certă valoare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)