Filiala Bihor a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) a lansat joi la Casa Tineretului din Oradea documentarul intitulat "Oraş, evoluţie şi actualitate", având ca personaje arhitecţi şi constructori care, odinioară, au contribuit la dezvoltarea municipiului.

Potrivit managerului de proiect Angela Lupşea, scopul proiectui a fost de a pune în valoare importanţa şi rolul factorilor implicaţi direct în actul de arhitectură şi dezvoltare urbanistică a oraşului.

"Fenomenul la care au participat se referă la trecerea de la o perioadă de studiu, în care şi-au dobândit calităţile de arhitecţi şi specialişti în a construi, la perioada anilor '70 ce le-a demonstrat că libertatea de creaţie nu era chiar aşa. S-au confruntat astfel cu fenomenul în care au fost nevoiţi să se adapteze cerinţelor din acea vreme, dar iată că, totuşi, ne bucurăm de un oraş în care acele intervenţii în centrul istoric numite, în documentar, plombe, un termen specific de arhitectură, nu ne îngrădesc vizibilitatea către un palat monument istoric, iar cartierele oraşului sunt dezvoltate armonios, chiar dacă vorbim de un colectiv care a încercat să îşi manifeste cât mai mult creativitatea în acea perioadă în construcţiile orădene", a declarat, pentru AGERPRES, Angela Lupşea.

Filmul se încadrează în categoria documentarelor narative, având ca personaje arhitecţi şi specialişti care descriu, prin note particulare şi relevante pentru o anumită perioadă, evoluţia oraşului Oradea.

La realizarea acestuia şi-au adus contribuţia, ca personaje, arhitecţii: Daniel Panait - preşedintele Filialei Bihor, Ernest Pafka, Aurel Cobe, Dorin Letea, Emil Moga, Cristian Puşcaş, Alexandru Maxim, Paul Szasz, Dan Costa, Ladislau Vagi, Octavian Muth, Nemethy Laszlo, Raul Drimbău, inginerii: Daniela Ionaşcu, Marcela Prada şi Gelu Costea şi managerul de proiect Angela Lupşea.

Povestea pe care o transmit aceştia este mult mai importantă decât detaliile tehnice, a subliniat Lupşea, emoţia şi empatia pentru oraşul Oradea ocupând un loc aparte. Spontaneitatea prin care se transmit notele particulare de implicare a fiecăruia au fost surprinse direct şi apar în cadru foarte simplu, fără a avea un discurs dinainte pregătit, care ulterior să fie îmbrăcat în imagini.

"Este o prezentare a unei părţi din istoria oraşului, văzută prin ochii celor care îl modelează: arhitecţi, ingineri, constructori. Desigur nu sunt singurii, dar acest proiect se adresează unui public larg, ca să cunoască puţin din ce are un arhitect de oferit comunităţii, în sens mai larg, dincolo de documentaţiile tehnice. El arată, pus în context, evoluţia oraşului mai puţin discutată, o perioadă mai cenuşie a oraşului, perioada comunistă şi primii ani de după aceasta, mai puţin interesanţi pentru public. Vrem să arătăm şi lucrurile bune care s-au întâmplat şi ce au generat mai departe", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele OAR Bihor, Daniel Panait.

Având o durată de 50 de minute, filmul este structurat pe patru capitole: Istoria ascunsă, Moştenirea preţuită; Perioada comunistă şi colectivul; Oradea nouă. Acesta va putea fi vizionat pe YouTube, începând din 31 mai.

Echipa de proiect a fost formată din preşedintele Filialei Bihor OAR, Daniel Panait, şi managerul de proiect, Angela Lupşea, regia filmului documentar fiind realizată de echipa coordonată de Bogdan Mustăţea.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost partener în realizarea proiectului, furnizând fotografiile de arhivă pentru a fi preluate în film.

Filmul a fost realizat în cadrului proiectului cultural finanţat din Timbrul arhitecturii de către Ordinul Arhitecţilor din România, sesiunea 2022/2023. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO