Expoziţia "Culorile 'dezgheţului'. Satul basarabean în pictura anilor 1960", care prezintă creaţiile a 14 maeştri din stânga Prutului, care s-au remarcat prin contribuţia la înnoirea limbajului plastic al momentului, s-a deschis joi în sala Noua Galerie de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, a apreciat la vernisaj că expoziţia reprezintă "un proiect care documentează activitatea artistică a pictorilor de la Chişinău şi pune în evidenţă eforturile de inovare ale acestora, în contextul 'dezgheţului' hruşciovist din anii '60, (...) prolific pentru lumea artei din Republica Moldova".

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Acesta i-a amintit pe Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, formaţi la şcolile de arte frumoase din Bucureşti şi Iaşi, care au marcat ireversibil evoluţia artei plastice basarabene.

"Lucrările expuse în cadrul actualei expoziţiei completează imaginea despre originalitatea artei din Republica Moldova, care s-a afirmat cu putere acum jumătate de secol. Trăsăturile specifice ale acesteia sunt expresivitatea decorativă şi interpretarea subiectelor într-o cheie poetică elevată, cu imagini simbolice şi influenţe ale tradiţiei populare de atunci", a mai spus diplomatul.

Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova, pictoriţa Sorina Breazu, a subliniat că arta "poartă mesaje de pace, de bucurie, de speranţă", iar "regăsirea în spaţiul românesc al artei din Republica Moldova nu face decât să ne unească şi să ne descoperim reciproc".

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

"În contextul lumii actuale, în contextul păcii sau al războiului, reuşim să ne unim, să ne întregim prin opera de artă. De fiecare dată confirm că arta este cea care poartă mesaje de pace, de bucurie, de speranţă şi credem că aducerea la lumina zilei a unor opere care se află în patrimoniul nostru, care a fost necesar să fie restaurate, înrămate. A fost un efort suplimentar. De aici se deschid mai multe probleme care ar trebui puse în discuţie şi rezolvate: ce facem cu patrimoniul nostru, există suficiente spaţii pentru a fi păstrat, există moştenitori sau nu care vor să valorifice operele de artă. Ne bucurăm că Asociaţia Arbor are unul dintre obiectivele ei promovarea artei din Republica Moldova. Fiindcă arta, cum am spus anterior, uneşte, credem că regăsirea în spaţiul românesc al artei din Republica Moldova nu face decât să ne unească şi să ne descoperim reciproc", a spus artista.

Curatoarea expoziţiei, Ludmila Toma, a apreciat că pictorii basarabeni s-au apropiat de lumea satului, "un izvor dătător de viaţă, în anii '60, când viziunea asupra lumii a devenit mai optimistă, ca urmare a 'dezgheţului' hruşciovist.

"Primii care şi-a schimbat reperele în privinţa stilisticii şi a tradiţiilor artistice au fost pictorii care şi-au început formarea profesională înainte de ani '40 la Bucureşti sau în Iaşi. Acest fapt a determinat parcursul istoric al artelor plastice din Republica Moldova, care din anii '60 s-au remarcat în cadrul expoziţiilor internaţionale", a spus curatoarea.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Criticul de artă basarabean Constantin I. Ciobanu a evidenţiat, la rândul său, faptul că lucrările reprezintă o perioadă fecundă a artei plastice de peste Prut, aşa-zisă a "dezgheţului", când artiştii basarabeni "au reuşit totuşi să creeze această inconfundabilă 'Şcoală de pictură moldovenească', să-i confere un profil semnificativ".

"Îmi pare foarte bine că sunteţi astăzi alături de noi şi mai vedeţi o faţetă a picturii din Basarabia, legate anume de o perioadă cronologică, care poate nu a fost suficient de bine conştientizată, dar care toate şansele să fie înţeleasă, mai ales în zilele de astăzi în care îngheţul din cadrul 'Marelui Imperiu' se pare că îşi revendică din nou drepturile", a spus criticul.

A fost prezent artistul plastic Dumitri Şibaev, care a transmis un mesaj din partea pictoriţei Olga Orlova.

***
Expoziţia "Culorile "dezgheţului". Satul basarabean în pictura anilor 1960" prezintă, în mare, creaţii necunoscute, provenite din colecţiile de familie ale artiştilor, din colecţii private, completate cu lucrări din patrimoniul Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova şi de la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

Sunt expuse lucrări cu tematică rurală semnate de artiştii: Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, Gheorghe Jancov, Eleonora Romanescu, Olga Orlova, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Sergiu Galben, Ludmila Ţonceva, Vasile Toma, Victor Tretiacenco.

Pe lângă picturi, organizatorii au inclus obiecte personale ale artiştilor, un film documentar despre artistul Glebus Sanciuc, promotor al măştilor inspirate din tradiţia populară ("Glebus", 1983, regia: V. Jereghi), precum şi o bogată colecţie de publicaţii de artă, din fondul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova şi colecţii private.

Discursul expoziţional e întregit prin proiecţia unui material video, realizat de Asociaţia Arbor, care clarifică contextul istoric şi cultural în care au trăit şi activat artiştii basarabeni, cu explicaţii şi mărturisiri aduse de istoricii de artă Ludmila Toma, Constantin I. Ciobanu şi Tudor Stavilă.

Expoziţia face parte din proiectul cultural "Grecu Rusu Ciobanu şi alţii. Redefinirea esteticii în Basarabia anilor 1960", organizat de Asociaţia Arbor, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Ambasada Republicii Moldova în România, Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti.

Acesta reprezintă o continuare a efortului realizat de Asociaţia Arbor de a populariza, în rândul publicului român, creaţia artistică a celor mai importante nume ale artei contemporane din Basarabia, acesta documentând activitatea artistică a pictorilor de la Chişinău şi pune în evidenţă eforturile de inovare în contextul "dezgheţului" hruşciovist, o perioada istorică care are drept consecinţă o relaxare a viziunii, o împrospătare a limbajului plastic, care câştigă în dezinvoltură şi în intensitate cromatică.

Un proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, expoziţia va putea fi vizitată până în 19 mai, de miercuri până duminică, între orele 10,00 şi 18.00.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partener media al evenimentului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)