Inițiativa Parlamentului României sprijinită puternic de alte state membre pentru introducerea unei 'clauze de coeziune' în Fondul european pentru competitivitate

Inițiativa Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților pentru introducerea unei 'clauze de coeziune' în viitorul Fond european pentru competitivitate a reunit sprijin parlamentar din șapte state membre: România, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Croația, Grecia și Ungaria, reprezentând președinții comisiilor pentru afaceri europene din aceste state.

Demersul urmărește ca firmele, universitățile și centrele de cercetare din România și din celelalte economii care recuperează decalaje să aibă șanse reale de acces la finanțările europene pentru inovare și dezvoltare industrială.

Demersul, inițiat de deputatul Ovidiu Cîmpean, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților și raportor pentru cadrul financiar multianual 2028-2034, este susținut de Diana Stoica, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, și de Petrică Lucian Rusu, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României.

Elaborarea acestei scrisori comune a fost rezultatul unui efort diplomatic coordonat cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE), menit să asigure coerența poziției României și exprimarea unei voci unitare în cadrul negocierilor bugetare de la Bruxelles.

Miza financiară a viitorului buget european

Pentru perioada 2028-2034, Comisia Europeană a propus un buget al Uniunii de aproximativ 1.985 de miliarde de euro, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al UE. Acesta ar urma să finanțeze dezvoltarea regiunilor, agricultura, infrastructura, cercetarea, tranziția verde și securitatea europeană.

În această propunere, Fondul european pentru competitivitate, împreună cu programul Orizont Europa, ar beneficia de aproximativ 409,3 miliarde de euro.

Pachetul urmărește susținerea proiectelor de la cercetare până la producție și introducerea pe piață. Domeniile vizate sunt tehnologiile curate și decarbonizarea industriei; sănătatea, biotehnologiile, agricultura și bioeconomia; tehnologiile digitale; reziliența, securitatea, industria de apărare și spațiul. Sumele sunt exprimate în prețuri curente și fac obiectul negocierilor europene.

Pornind inclusiv de la experiența programului Orizont Europa, semnatarii cer prevenirea concentrării excesive a finanțărilor în statele și regiunile care dispun deja de capacități industriale și de cercetare puternice. Obiectivul este valorificarea potențialului întregii Uniuni, cu păstrarea standardelor de calitate, excelență și relevanță strategică.

'Ar fi absurd să creăm decalaje cu bani europeni, pentru ca apoi să le reparăm cu alți bani europeni.

Competitivitatea și coeziunea trebuie să se susțină reciproc. Vrem ca proiectele bune din România să aibă șanse reale de finanțare, iar companiile și cercetătorii noștri să participe la dezvoltarea tehnologiilor și industriilor viitorului', a declarat deputatul Ovidiu Cîmpean.

Cele patru garanții solicitate prin scrisoarea comună sunt:
- indicatori teritoriali care să prevină concentrarea excesivă a finanțărilor în câteva state sau regiuni;
- extinderea participării statelor și regiunilor cu PIB pe locuitor sub media europeană, cu păstrarea criteriilor de calitate, excelență și relevanță strategică;
- asistență tehnică pentru întreprinderile mai mici, pentru pregătirea proiectelor și participarea la consorții europene;
- raportare anuală transparentă către Parlamentul European și parlamentele naționale, pentru a vedea unde ajung banii și ce sectoare beneficiază de ei.

Scrisoarea a fost transmisă prin Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrului Irlandei, Micheal Martin, în contextul președinției irlandeze a Consiliului UE, precum și celorlalți destinatari implicați în negocierile bugetare.

Ovidiu Cîmpean a prezentat inițiativa la reuniunea președinților comisiilor pentru afaceri europene din Uniunea Europeană (COSAC), care a avut loc în luna iulie, la Dublin, unde a reprezentat Camera Deputaților.

Cadrul juridic european

Demersul se înscrie pe linia cooperării interparlamentare prevăzute de tratatele Uniunii Europene (TUE).

Solicitarea privind clauza de coeziune se sprijină pe articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe articolele 174 și 175 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Aceste dispoziții stabilesc obiectivul reducerii decalajelor dintre regiuni și prevăd că politicile și acțiunile Uniunii trebuie să țină seama de obiectivele coeziunii economice, sociale și teritoriale și să contribuie la realizarea lor.

Alături de Ovidiu Cîmpean, Diana Stoica și Petrică Lucian Rusu, scrisoarea este semnată de:
Polonia: Agnieszka Pomaska, președinta Comisiei pentru afacerile Uniunii Europene a Seimului.
Bulgaria: Galin Durev, președintele Comisiei pentru afaceri europene și controlul fondurilor europene a Adunării Naționale.
Slovacia: Peter Kalivoda, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Consiliului Național.
Croația: Jelena Miloš președinta Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Croației.
Grecia: Ioannis Plakiotakis, prim-vicepreședinte al Parlamentului Elen și președinte al Comisiei pentru afaceri europene, și Dimitrios Kairidis, vicepreședinte al Comisiei pentru apărare națională și afaceri externe și membru al Comisiei pentru afaceri europene.
Ungaria: Ildiko Eva Sopov, președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale.

Ovidiu-Vasile Cîmpean
Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene
Raportor pentru viitorul cadru financiar multianual 2028-2034