Dacă citeşti cărţi, trăieşti mai multe aventuri spirituale, te dedublezi, iar viaţa ţi se îmbogăţeşte - este mesajul sociologului Nicu Gavriluţă, profesor universitar doctor la Universitatea ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iaşi, care îndeamnă la o terapie prin lectură, ''un balsam sufletesc şi spiritual''.

"Dacă ai cărţi, dacă citeşti cărţi, trăieşti mai multe aventuri spirituale, te dedublezi sau trăieşti în ipostaza unor universuri speciale unde îţi asumi drama unor personaje. Viaţa ta se îmbogăţeşte. Este o vorbă celebră care spune că 'ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit'. Şi mai e ceva foarte important - Mircea Eliade spunea că în societăţile vechi, premoderne, oamenii aveau şansa de a participa la ritualuri de iniţiere. Unii dintre privilegiaţi aveau o natură directă nemijlocită cu sacrul: cu Dumnezeu, sfinţii, realităţile ultime. Ori în lumea modernă, cărţile creează această legătură. Nu doar Biblia, cartea de bază a creştinismului, ci orice carte. Prin urmare, s-ar putea să primim poate nu doar revelaţii, ci şi tâlcuri ale vieţii, înţelesuri, rosturi, pilde, învăţături, sfaturi practice citind o carte", a declarat pentru AGERPRES sociologul Nicu Gavriluţă.

Astfel de cărţi pot fi găsite în această perioadă la cea de-a 29-a ediţie a Târgului LIBREX de la Iaşi, care anul acesta se desfăşoară sub titulatura "Pagini cu hărţi pentru regăsirea prin cuvinte".

"Aşa cum spunea Constantin Noica, e bine ca în fiecare dimineaţă să ne spălăm pe faţă, să ne îmbrăcăm frumos, corpul nostru să arate cum trebuie în mod civilizat, dar trebuie să ne spălăm şi sufletul şi spiritul. Ori această terapie o putem face cu certitudine cu ajutorul cărţilor", afirmă prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă.

Însă, este de părere acesta, în momentele de relaxare, putem folosi şi reţelele de socializare.

"În momentele de relaxare, când există timpi morţi, putem folosi şi TikTok-ul. De ce nu? Ne relaxează, ne pune într-o situaţie surprinzătoare, să mai râdem de noi înşine, de ipostazele decăzute ale noastre sau pur şi simplu pentru a vedea ce se mai întâmplă în lumea aceasta. Cred că ar fi bine ca în fiecare zi cel puţin 10-15 minute, 30 de minute, să găsim un timp al nostru, 'un timp intim', după cum spunea George Călinescu, în care să fim perfect inactuali, dar să citim acele pagini dintr-o carte minunată care ne îmbogăţeşte sufletul, ne stimulează gândirea, ne îmbogăţesc mintea şi personalitatea. Este, vă asigur, un balsam sufletesc şi spiritual garantat", subliniază Nicu Gavriluţă.

Potrivit sociologului, studiile arată că în prezent lecturile preferate sunt cele care ajută la dezvoltarea personală.

"Din cercetările sociologice pe care le avem, lumea citeşte astăzi, înainte de toate, un tip de literatură care ajută personal. Ea intră într-o categorie generoasă numită 'dezvoltare personală'. Sunt cărţi care îţi oferă sfaturi practice privind viaţa ta, privind emoţiile, trăirile, unele complexe pe care le ai, anumite boli ale sufletului sau forme de criză pe care le 'pătimeşti', ca să spun aşa. Am observat, din modesta mea experienţă, că atunci când merg la o conferinţă şi vorbesc despre un subiect de specialitate, cum ar fi, de exemplu, despre noile tehnologii sau noile religii seculare, cei din sală aşteaptă înainte de toate sfaturi de viaţă care să îi ajute personal", mărturiseşte prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă.

Căutate sunt şi cărţile de specialitate care ajută în dezvoltarea profesională.

"În continuare se vând foarte bine cărţile de specialitate. E vorba, înainte de toate, de domeniul juridic, domeniul Dreptului, care are un statut special. Acolo, realmente, pentru seminarii, examene la universitate, la Barou sau la Institutul Naţional de Magistratură, ei învaţă buchia cărţii. Aşa cum se întâmpla în Evul Mediu, iau un Cod civil sau un Drept penal şi-l studiază. Şi când apare o carte, indiferent de numărul de exemplare, se vinde foarte, foarte bine", spune sociologul.

De asemenea, susţine acesta, publicul îşi păstrează apetitul pentru literatură, mai ales pentru autorii români.

"Publicul a început în ultimii ani să îi cunoască şi pe autorii români. Şi dacă i-a îndrăgit, le cumpără cărţile atunci când apar. Îmi spun, de pildă, colegii de la Polirom (...) că se vând acele cărţi aşteptate de la autorii îndrăgiţi. În rest, sper în continuare să avem, cum spuneam, un public şi mai numeros, un public care, după o perioadă de rătăcire, de criză, de bulversare, să revină la ceea ce este confirmat de-a lungul vieţii, istoriei - la lectura cu creionul în mână, la învăţatul de tip clasic, însoţit, evident, şi de noile tehnologii. Ele nu trebuie demonizate, ci adaptate pentru procesul de educaţie şi învăţare", consideră Nicu Gavriluţă.

El evidenţiază rolul dascălilor atât în formarea şi educarea tinerilor şi adolescenţilor, cât şi în îndreptarea acestora spre lectură.

"Contăm foarte mult noi, profesorii, în a-i momi, a-i atrage pe tineri să citească, dacă o facem în mod autentic. Dacă îi minţim, ei simt şi se creează o distanţă. Dacă prezentăm o temă autentic şi veritabil, această pasiune devine contagioasă, iar tinerii merg în bibliotecă, citesc şi discută. Am trăit această frumoasă experienţă şi o trăiesc în continuare", recunoaşte acesta.

În opinia sociologului, noile tehnologii şi Inteligenţa Artificială influenţează negativ lectura.

"În primul rând, pentru că există acele programe de la ChatGPT şi altele, care se substituie cumva autorului. Dacă tu ai ca student de scris un referat pentru seminariile de la facultate, nu-l scrii tu, îi dai tema şi tu doar îl prezinţi. Este, cum se spune, un furt care nu avantajează pe nimeni. În ultimă instanţă, singurul care se păcăleşte cel mai mult este chiar studentul, pentru că el în viitor va fi pus în faţa unor probe, în timpul examenelor, va fi verificat ca un specialist şi nu va face faţă. Dovadă că în Parlamentul României se discută la o legislaţie în legătură cu protecţia noastră legată de aceste pericole şi tentaţii care privesc IA'', a arătat el.

Sociologul admite însă că Inteligenţa Artificială poate avea şi un rol pozitiv.

''Eu cred că IA poate fi folosită şi în sens benefic. De pildă, poţi găsi foarte uşor bibliografie de specialitate, cărţi pe o temă anume. Dintr-un alt punct de vedere găseşti o mulţime de informaţii. Însă pentru a ajunge la o informaţie trebuie să fii pregătit. Cum spunea Andrei Pleşu, noi cu noile tehnologii găsim fără să căutăm. Însă noi ne-am format ca intelectuali căutând, punând întrebări, punându-ne mintea la contribuţie. Drumul acesta, al cercetării, al căutării este esenţial în formare. Adolescenţii încă nu înţeleg aşa ceva. Ei cred că totul este să atingi scopul imediat, spontan sau informaţia să fie imediat validată. E o capcană în privinţa aceasta. Mai sunt noile tehnologii care pot fi folosite nu neapărat în educaţie, ci în medicină, în domeniul juridic", ne-a spus prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă.

Autor al mai multor cărţi, printre care şi cea intitulată "Mama proştilor e mereu gravidă", sociologul Nicu Gavriluţă atrage atenţia că, dacă lecturăm mai puţin, ne adaptăm mai greu la viaţă, "iar tinerii vor ajunge în ultimă instanţă să inventeze o mamă a proştilor dacă ea nu există în momentul de faţă".

"Nu ai educaţie, nu ai o doză consistentă de cultură, iar prima dată îţi vei refuza libertatea personală şi vei căuta pe cineva, un stăpân, în faţa căruia să îngenunchezi, să îi oferi libertatea ta, libertatea de a alege, de exemplu, iar el să aleagă şi să decidă pentru tine. Eu sper că nu vom ajunge în această situaţie dramatică, să fim cu toţii carnea de tun a istoriei, fiinţe uşor de manevrat, de manipulat. Dimpotrivă, cred că vom încerca să trăim demni şi autonomi, iar o cale este cea pe care ţi-o oferă lectura şi educaţia", a conchis sociologul Nicu Gavriluţă. AGERPRES/(A - autor: Daniela Malache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)