Frânturi ale moştenirii lăsate de etnicii şvabi în Banat şi păstrate, în parte, în Muzeul "Ştefan Jager" din Jimbolia vor fi prezentate în cadrul unei expoziţii intitulate "Crâmpeie identitare: farmecul vieţii şvăbeşti", care va fi vernisată, marţi, la ora 18,00, la Centrul de Proiecte Timişoara.

Curatorul expoziţiei, muzeograful Cristina Dema, a declarat, luni, pentru AGERPRES, că Muzeul "Ştefan Jager" este un veritabil păstrător al tuşelor care emană o boare de arhaitate, reprezintă spaţiul în care Ştefan Jager a aşezat culoarea pe pânze cu iz atemporal. Acestea surprind instantanee ale vieţii cotidiene a primei jumătăţi a secolului XX. Timpul, noţiune cu valenţe atât de paradoxale, părea că are un alt ritm în vremurile în care muncile agricole şi cele casnice se împleteau într-un firesc al tihnei şi al lucrului bine calculat.

"Expoziţia conţine bunuri etnografice care întregesc imaginea etniei ce şi-a pus amprenta asupra Banatului începând cu a doua jumătate a veacului XVIII. Vizitatorii vor putea descoperi cum maşina de cusut Singer a reuşit să îşi croiască drum înspre prezent, cum pomul de Kirchweih înalţă sentimentul sărbătoresc al vieţii prin verdele buchetului de rozmarin ornat cu panglici colorate, cum reflexiile şvabilor de odinioară încă se oglindesc în jurul nostru. Aceste porţi înspre trecut trebuie văzute cu sens dual, atât ca deschidere spre o lume ce a apus, cât şi invers, deschiderea lumii respective de a aduce prezentului fărâme din ceea ce (încă) ne defineşte", a afirmat, pentru AGERPRES, Cristina Dema.

După anul 1990, Ştefan Jager a devenit un simbol al artei plastice bănăţene, sub numele consacrat de "pictor al şvabilor bănăţeni", care a trecut graniţele României.

El s-a impus mai ales prin tripticul "Colonizarea şvabilor în sud-estul Europei", o lucrare monumentală, expusă în holul central al Casei "Adam Muller Guttenbrunn" din Timişoara.

"Ştefan Jager are un loc esenţial, pentru că a pictat elemente care ţin în mare parte de pictura şvăbească şi de evenimentele istorice. (...) El pictează câmpurile Banatului, curţile, grădina cu păsări, bucătăriile, porturile şvabilor, târgurile, joaca celor mici, bătăile dintre băieţi, sărbători religioase, chirvaiul. Dar pictează şi din specificul portului altor etnii, oameni îmbrăcaţi în costume româneşti aflaţi la munca câmpului sau la păscut oile. Mai pictează şi evenimente istorice, precum ridicarea şi deportarea în Bărăgan sau în URSS a oamenilor din Banat", precizează Cristina Dema.

Expoziţia vernisată marţi este cu acces gratuit şi rămâne deschisă până în 28 martie, găzduind tururi ghidate, evenimente şi ateliere educaţionale pentru elevi, profesori şi pentru întreaga comunitate din Timişoara. În cadrul expoziţiei se va desfăşura şi programul de formare "Muzeul - spaţiul de învăţare" la care vor participa dascălii din judeţ.

Evenimentul este organizat de Asociaţia "Iniţiativă în Educaţie" şi Muzeul "Ştefan Jager" Jimbolia, în cadrul proiectului "FORMA inEDU", care urmăreşte valorificarea resurselor culturale şi integrarea artei în mediul şcolar prin crearea de contexte educaţionale care formează şi consolidează competenţele pedagogice şi interculturale ale cadrelor didactice şi dezvoltă parteneriate şi reţele culturale la nivel local şi regional în perioada februarie - iunie 2024 în Timişoara.

Acţiunea face parte din Programul Cultural Naţional Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Sursa foto: Muzeul Stefan Jäger / Facebook