Romanul "Fontana di Trevi" de Gabriela Adameşteanu a fost tradus în limba slovacă de Jana Páleníková şi publicată la Zelený kocúr, anunţă Editura Polirom.

Apărută în trei ediţii la Polirom, în seria de autor consacrată, "Fontana di Trevi" a primit următoarele premii: Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul revistei Observator cultural, Premiul PEN România, Premiul Radio România Cultural, Premiul Agenţiei de Carte, Premiul Sofia Nădejde.

Romanul a mai fost tradus în Franţa, Germania, Ungaria şi Bulgaria şi urmează să apară în Spania în primăvara aceasta.

"Revenind din exilul francez în România de astăzi, Letiţia încearcă să recâştige moştenirea confiscată a familiei. Totul s-a schimbat, dar s-a îmbunătăţit prea puţin; câştigă doar cine îşi face loc cu coatele sau îşi schimbă la timp alianţele politice. (...) Naratoarea evită să judece şi să proiecteze o lumină foarte puternică asupra faptelor: chiar şi sub Ceauşescu, nu totul era rău. În jurul acţiunii principale se dezvoltă o mulţime de personaje, comparabile ca anvergură cu cele create de realismul rus. Bogăţia de istorii şi teme, care la început par disparate, dar se unesc la sfârşit, ne duce cu gândul la Proust. Scriitoarei îi face plăcere să-şi arunce cititorul în meandrele biografice ale personajelor: fiecare şi-a urmat traseul în postcomunismul românesc. Uneori acţiunea încetineşte şi se creează imagini memorabile: de exemplu, căutarea fericirii, aruncând strâmb o monedă în Fontana di Trevi. E literatură europeană mare, făcută de o autoare cu adevărat europeană", nota Luca Vazgec, Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de editură.

***
Scriitoarea, publicista şi traducătoarea Gabriela Adameşteanu s-a născut la 2 aprilie 1942, la Târgu Ocna, judeţul Bacău.

Debutează publicistic în revista ''Luceafărul'', în ianuarie 1971, cu un fragment din romanul ''Drumul egal al fiecărei zile'', publicat în volum în anul 1975, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut (1975), precum şi cu Premiul Academiei. În continuare, i-au apărut nuvela ''Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă'' (1979), romanul ''Dimineaţă pierdută'' (1983, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor) şi nuvela ''Vară-primăvară'' (1989).

Reeditat de mai multe ori, romanul ''Dimineaţă pierdută'' a fost primit cu interes de critici şi de publicul cititor. Un scenariu după acest roman a fost transpus, în anul 1986, de regizoarea Cătălina Buzoianu într-un spectacol memorabil la Teatrul Bulandra.

Alte scrieri ale Gabrielei Adameşteanu sunt: ''Obsesia politicii'' (interviuri, 1995), ''Cele două Românii. Articole şi fragmente memorialistice'' (2000), romanele ''Întâlnirea'' (2003) şi ''Provizorat'' (2010, premiul la categoria ''Proză'', la cea de-a cincea ediţie a Premiilor ''Observator cultural'', din 2011).

În 2008, Editura Polirom a iniţiat seria de autor "Opere. Gabriela Adameşteanu", în cadrul căreia au apărut, între altele, volumul de memorialistică ''Anii romantici'' (2014) şi romanul ''Drumul egal al fiecărei zile'', ediţia a VI-a definitivă (2015).

Scrierile sale au fost traduse în numeroase limbi, la edituri importante din Franţa, Spania, Statele Unite ale Americii, Italia, Ungaria, Israel, Germania, Bulgaria, Rusia, Estonia, Polonia, Olanda etc. Romanul ''Dimineaţă pierdută'' a cunoscut peste zece traduceri, fiind publicat în Franţa, Spania, Italia, Portugalia, în SUA, Turcia, Israel, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Estonia, Suedia.

Gabriela Adameşteanu se numără printre scriitorii români invitaţi la principalele târguri de carte şi alte manifestări de profil organizate în străinătate, precum Salonul Internaţional de Carte de la Torino, Salonul Cărţii de la Paris, Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig, Târgul de Carte de la Göteborg, Târgul Internaţional de Carte de la Londra.

A primit Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism, atribuit de Human Rights Watch (2002). La 11 aprilie 2014, ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, i-a acordat titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi al Literelor (Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres).

Pentru volumul de memorialistică "Anii romantici" i-au fost decernate, în 2015, Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România, precum şi Premiul Şerban Cioculescu - memorialistică şi istorie literară' al Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Scriitoarea a fost recompensată, printre altele, cu numeroase premii ale unor reviste literare, "Ateneu" (2015) şi Observator Cultural (2018), iar la 1 martie 2021 a fost desemnată câştigătoarea Premiului naţional pentru proză "Ion Creangă", Opera Omnia, ediţia a V-a, oferit de Centrul pentru Cultură şi Arte "Carmen Saeculare" Neamţ. AGERPRES/(AS - autori: Daniel Popescu, Documentare, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)