Unul dintre obiectivele-simbol ale oraşului Alba Iulia, Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan, cel mai important monument de for public din România, ridicat în perioada interbelică prin colectă publică, la inaugurarea căruia au fost prezenţi, în mijlocul unei mulţimi de 70.000 de oameni, Regele Carol al II-lea şi Mihai Mare Voievod de Alba Iulia, a împlinit în 14 octombrie 85 de ani, prilej cu care a fost organizată o expoziţie stradală, inclusă în cadrul manifestărilor dedicate Centenarului Încoronării.

Intitulată "Moşteniri. Alba Iulia, 85", expoziţia, care poate fi vizitată până în 14 noiembrie, cuprinde 42 de panouri, iar din documentele expuse pe acestea vizitatorii pot afla informaţii despre efortul societăţii civile care, din puţinul pe care l-a avut, dată fiind situaţia cauzată de criza economică din acea vreme, a donat, totuşi, bani pentru ridicarea acestui monument.

Potrivit muzeografului Ionela Mircea, existenţa în Alba Iulia a Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, inaugurat în 14 octombrie 1937, se datorează Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA.

"Ideea construirii acestui monument a venit în cadrul unor discuţii purtate la nivelul guvernului liberal aflat în funcţie în iulie 1927, pe subiectul organizării unor Serbări ale Unirii, care să aducă în faţa publicului marile realizări ale României Mari la un deceniu de la formarea ei. Sarcina organizării acestor serbări a revenit ASTREI, care şi-a stabilit atunci 4 obiective. Disputele dintre ţărăniştii ajunşi la putere după alegerile din noiembrie 1928 şi astrişti au amânat aceste serbări cu un an şi au marginalizat Asociaţiunea în organizarea Serbărilor. Totuşi, în 1929, ASTRA a reuşit să îşi atingă două din cele patru obiective pe care şi le propusese în 1927, respectiv organizarea Muzeului Unirii şi reorganizarea Sălii Unirii. Monumentul închinat martirilor moţi Horea, Cloşca şi Crişan a rămas în aşteptare", a spus, la vernisajul expoziţiei stradale, Ionela Mircea.

Ea a adăugat că, în noiembrie 1932, cu perspectiva aniversării unui veac şi jumătate de la izbucnirea răscoalei din 1784, conducerea Despărţământului Alba al ASTREI a readus în discuţie problema nevoii ridicării unui asemenea monument în Capitala Unirii sau măcar a amplasării unei plăci comemorative care să amintească de sacrificiul liderilor moţi.

"Încă de la început s-a conştientizat faptul că ridicarea unui asemenea monument nu se poate face decât printr-o colectă publică şi cu ajutorul financiar al statului. De aceea, încă din februarie 1933 a fost lansată o amplă campanie de colecte publice, iniţiată de notarul Romul Boca, pe vremea aceea preşedintele Despărţământului Alba al ASTREI, intensificată mai ales din 1936, când la conducerea Despărţământului ajunge profesorul Eugen Hulea", a spus muzeograful.

Potrivit Ionelei Mircea, s-a cerut sprijinul Senatului, al Camerei Deputaţilor, al Prefecturii Alba, al primăriilor comunelor şi oraşelor din judeţul Alba, precum şi al funcţionarilor şi al şcolilor, iar pentru promovarea largă a acestei campanii s-a solicitat ajutorul ziarelor "Alba Iulia", "Curentul" şi "Calendarul".
 

"Impresionant a fost efortul şcolilor din toată ţara care şi-au adus modesta contribuţie. Practic, prin sume modeste donate de elevi", a punctat Ionela Mircea.

De altfel, pe panourile expuse sunt fotoxeroxate câteva dintre scrisorile trimise ASTREI de reprezentanţii unor şcoli.
 

"Avem onoarea a Vă trimite lista donatorilor pentru monumentul Martirilor naţionali Horea, Cloşca şi Crişan, care listă cuprinde suma de lei 1.040. Donaţiile s-au făcut cu ocazia unui festival dat de Şcoala primară de stat Nr.5 din Sibiu. Suma de mai sus s-a trimis azi cu mandat poştal. Sibiu, la 19 Martie 1934", se precizează în scrisoarea trimisă preşedintelui ASTREI Alba Iulia, Romul Boca, de directorul şcolii sibiene.
 

Dintr-un alt document expus, datat 18 februarie 1934, aflăm că Şcoala primară de stat Toderiţă - Făgăraş a trimis suma de 220 de lei, rezultată din cotizaţii benevole cu ocazia serbării şcolare.
 

Directorul şcolii primare de stat din Cărpiniş, Alba, l-a anunţat şi el, în 28 februarie 1934, pe Romul Boca de faptul că a trimis prin mandat poştal suma de 150 de lei drept contribuţie pentru ridicarea unui monument eroilor martiri ai neamului românesc în Alba Iulia.
 

Contribuţia era, potrivit documentului, din partea strănepoţilor eroilor Cloşca şi Crişan din Cărpiniş, colectată cu ocazia serbării şcolare din 18 februarie 1934.

Au donat bani pentru ridicarea monumentului şi elevi de la o şcoală din judeţul, atunci, Lăpuşna, mai exact 125 de lei, sau elevi de la şcoala din comuna Racul, judeţul Ciuc, mai exact 136 de lei, sumă căreia i s-au adăugat până la completarea a 150 de lei banii donaţi de învăţători.
 

Un alt exemplu amintit este cel al şcolii din Sângeorz Băi, care a participat cu suma de 328 de lei.

Au donat bani însă şi magistraţi din Alba, respectiv 1.585 de lei din partea magistraţilor şi funcţionarilor Tribunalului Alba.

O sumă importantă s-a strâns din diurna pe o zi donată de parlamentari.

Însă vor mai trece câţiva ani până când se va realiza monumentul.

"În 1934 se organizează un concurs de proiecte, însă eşuează. De ce? Din cauza fondurilor insuficiente şi a lipsei de sprijin din partea autorităţilor statului şi a celor locale. În 1935, are loc un al doilea concurs de proiecte. De data aceasta au fost stabilite trei condiţii: monumentul să fie plasat în faţa Porţii a III-a a Cetăţii, să aibă forma unui obelisc, iar costurile să se încadreze în limita celor 600.000 de lei deja strânşi. Au fost trei proiecte înscrise, câştigător a fost însă un proiect neînscris în concurs, al arhitectului Horea Teodoru, sprijinit de Academia de Artă şi Arhitectură din Bucureşti. Odată rezolvată problema arhitecturii monumentului, s-a decis şi rezolvarea părţii de sculptură. S-a luat legătura cu Cornel Medrea, fără a se ajunge la o înţelegere, nici în privinţa formei monumentului, nici în privinţa costului acestuia", a spus Ionela Mircea.

În 1936, disputele dintre conducerile Alba a ASTREI, de orientare naţional-ţărănească, şi administraţiei locale liberale au făcut ca Prefectura judeţului Alba să solicite Ministerului Cultelor şi Artelor posibilitatea de a coordona activităţile de construcţie a monumentului, oferind un nou proiect, realizat de arhitectul Octavian Mihălţan, care era angajatul Prefecturii, şi cu un nou deviz, de 1.400.000 de lei.

"În acelaşi timp, Prefectura a solicitat cei 550.000 de lei deja strânşi de la deputaţii şi senatorii români, care donaseră diurna pe o zi. De asemenea, a solicitat şi o subvenţie de la stat de 300.000 de lei, urmând ca restul banilor până la 1,4 milioane să fie obţinuţi de la oraşele şi satele mai înstărite ale judeţului. Dificultăţile în obţinerea banilor necesari acoperirii integrale a devizului, precum şi procedura legală, dificilă, în materie de achiziţii, au condus, din nou, la preluarea coordonării şi gestionării construcţiei de către Despărţământul Alba al ASTREI", a explicat Ionela Mircea.

În comitetul de construcţie au intrat şi primarul oraşului şi prefectul judeţului, dar şi comandantul garnizoanei Alba Iulia, lucrările efective durând doar câteva luni în 1937.

Rodul colaborării dintre arhitectul Octavian Mihălţan şi sculptorul Iosif Fekete, obeliscul a fost inaugurat în cadrul unei ample manifestaţii cu caracter naţional, la care au fost 70.000 de oameni, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi al fiului acestuia, Mihai Mare Voievod de Alba Iulia. Au fost prezenţi, de asemenea, prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu, dar şi preşedinţii Senatului, Camerei Deputaţilor, Patriarhul Miron Cristea.
 

Aflat în apropierea Porţii a III-a, monumentul de granit măsoară peste 20 de metri. Baza prismatică, treptată, cuprinde o celulă simbolică, cu deschidere pe laturile principale, de est şi de vest.

De altfel, această celulă alegorică induce mulţi turişti în eroare, nefiind puţini aceia care cred că aici au fost închişi capii răscoalei ţărăneşti din 1784.

Pe partea de est, monumentul este străjuit de o Victorie înaripată, care ţine în mâini o cunună de lauri.

Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan, un monument Art deco, se numără printre cele mai vizitate şi fotografiate obiective din Alba Iulia. AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa fotografiilor: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES