Noua stagiune a Filarmonicii de Stat Oradea, ce va debuta joi cu o producţie extraordinară a cantatei Carmina Burana, se va desfăşura sub titlul "Via Vita" (Calea Vieţii), întrucât muzicienii îşi propun să "iniţieze orădenii într-un drum al cunoaşterii muzicale".

Potrivit unui comunicat al filarmonicii, stagiunea 2021-2022 va cuprinde concerte simfonice, concerte vocal-simfonice, concerte educative, opere în concert, evenimente importante ce vor marca diverse activităţi din lumea muzicală, dar şi activităţi locale cu însemnătate naţională şi internaţională.

Concertul vocal-simfonic extraordinar Carmina Burana de Carl Orff va avea loc joi, 15 septembrie, de la ora 19,00, însă nu în sala de spectacol, ci în curtea interioară a Cetăţii orădene, care a găzduit, în vară, şi o parte dintre concertele desfăşurate sub denumirea INITIO 2022.

Dirijorul acestui concert va fi Cristian Spătaru, iar invitaţii speciali sunt soliştii Antonia Beteag (soprană), Nicolae Bejan (tenor) şi Mihai Damian (bariton). Pe scenă vor urca două coruri, cel al Filarmonicii, condus de Laszloffy Zsolt, precum şi corul de copii al Liceului Greco-Catolic "Iuliu Maniu", condus de Nicoleta Ţâmpu. Scenografia şi light design-ul sunt realizate de Magdy Hawash.

"Carmina Burana" a fost compusă în 1935-1936, pe baza unor texte şi melodii medievale descoperite în 1803 într-o mănăstire benedictină din Alpii bavarezi, care se referă la natură, dans, viaţă şi dragoste.

"În cadrul a trei părţi (cu peste 20 de numere), subiectele textelor (în latină, germană şi franceză) se referă într-un mod naiv la natură, dans, viaţă şi dragoste. O mare parte din structura compoziţiei se bazează pe ceea ce semnifică Roata Norocului al cărei desen găsit pe prima pagină a Codexului Burana cuprinde patru fraze: Regnabo, Regno, Regnavi, Sum Regno sine (voi domni, domnesc, am domnit, sunt fără de tărâm)", se arată în informarea Filarmonicii.

În cadrul fiecărei scene, Roata Norocului se transformă din bucurie în amărăciune. "O, Fortuna", primul poem, formează cadrul compoziţional al lucrării, fiind atât mişcare de deschidere, cât şi de închidere a piesei.

Biletele pentru eveniment au fost puse în vânzare la Filarmonică, precum şi pe platforma bilete.ro.

Dirijorul Cristian Spătaru s-a născut în 1993 în Chişinău şi a luat primele lecţii de pian la vârsta de 8 ani. În 2016 şi-a început studiile de dirijat orchestral cu Mark Stringer şi dirijat coral cu Alois Glassner la Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului din Viena. Printre realizările sale se numără premiul pentru "Cel mai bun dirijor român" obţinut de două ori în cadrul Concursului Internaţional de Dirijat "Jeunesses Musicales", în 2019 şi 2021. În 2021, a fost selectat de Academia Italiană de Operă Riccardo Muti din Milano şi a avut ocazia să conducă două concerte cu opera Nabucco, la Rimini şi Ravenna. În 2022 a debutat ca dirijor de operă cu Evgheni Oneghin de P.I. Ceaikovski la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca. Cristian Spătaru semnează şi compoziţia a aproximativ 100 de lucrări.

Soprana Antonia Beteag, născută în Cluj-Napoca, este studentă în anul 3 la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. A colaborat cu Filarmonica de Stat Sibiu în cadrul Festivalului de operă, precum şi cu maestrul Cristian Sandu în spectacolul "Young Opera Stars", la Opera Naţională Română Cluj-Napoca.

Tenorul orădean Nicolae Bejan s-a născut în 1977, a absolvit Liceul de Artă din Oradea, specializarea canto clasic, în 1996, când a şi fost admis la Facultatea de Muzică şi Arte din Oradea. Din anul 1997 este artist liric în Corul Filarmonicii de Stat Oradea, iar din 2010 şi în Corul Kodaly din Debreţin.

Mihai Damian este absolvent al Academiei Naţionale de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, specializarea dirijat, iar în prezent este student în cadrul aceleiaşi instituţii, specializarea canto. Din anul 2019 îşi desfăşoară activitatea ca bariton în cadrul Filarmonicii de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca. AGERPRES/(AS - autor: Eugenia Paşca, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)