Şantierul Reşca - Romula, din comuna Dobrosloveni, unde au fost descoperite noi clădiri de cărămidă din perioada romană, va fi deschis vizitatorilor miercuri, 31 august, la finalul campaniei de cercetări din acest an, a anunţat responsabilul şantierului arheologic, conferenţiarul universitar Mircea Negru.

"Cercetările arheologice din acest an confirmă rezultatele măsurătorilor geofizice din anii 2019, 2021-2022, în sensul descoperirii unor clădiri din cărămidă, care aveau o curte interioară realizată cu pietriş, peste care era probabil un pavaj din cărămidă. În cursul cercetărilor din acest an, pe lângă meşteşugul prelucrării sticlei, anterior cunoscut, au fost descoperite indicii privind prelucrarea bronzului şi osului, lărgindu-se sfera ocupaţiilor meşteşugăreşti identificate în acest oraş roman", se arată într-o postare pe Facebook a lui Mircea Negru.

Pe durata cercetărilor din vara aceasta, la Reşca - Romula au fost descoperite şi peste 3.000 de materiale arheologice, piese din metal, sticlă, os, cărămizi.

"Materialele arheologice sunt foarte numeroase (peste 3.000 de înregistrări în inventarul de şantier) şi diverse, de la monede din bronz şi argint, obiecte din sticlă, os, bronz şi fier la cărămizi cu amprente ale unor animale (mai ales câini). Acestea au fost înregistrate şi trimise spre procesare şi restaurare la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din Bucureşti. Campania arheologică din anul 2022 reconfirmă importanţa economică şi culturală a acestui oraş roman, cel mai întins din provincia romană Dacia Inferior (Malvensis), unde a fost şi sediul guvernatorului acestei provincii romane", a adăugat responsabilul şantierului.

Tot în timpul ultimelor cercetări au fost descoperite la Romula şi 21 de jetoane din sticlă din epoca romană, pentru jocuri de noroc, a menţionat Mircea Negru.

Ziua Porţilor Deschise pe şantierul Reşca - Romula este un eveniment organizat de Muzeul Judeţean Olt în parteneriat cu Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din Bucureşti, Universitatea Spiru Haret Bucuresti, Universitatea din Craiova şi Direcţiile pentru Cultură Olt şi Dolj, cu sprijinul Consiliului Judeţean Olt şi al Primăriei Comunei Dobrolosoveni.

În situl Romula din Dobrosloveni au loc cercetări sistematice de mai mulţi ani, în fiecare vară, iar în 2017 aici a fost descoperită o clădire romană cu instalaţie de încălzire prin podea (hypocaust), care avea pereţii acoperiţi cu pictură în frescă cu motive geometrice şi vegetale, cu panouri cu stucatură.

Clădirea cu încălzire prin podea descoperită la Romula este considerată de către specialişti una dintre cele mai relevante pentru epoca romană la nivel naţional, fiind amplasată în fortificaţia centrală, ale cărei ziduri păstrează până la 13 rânduri de cărămizi, cu o înălţime de aproape un metru.

Municipium din primele decenii ale secolului al II-lea d.Hr, Romula a fost reşedinţa guvernatorului Daciei Inferior/Malvensis. Oraşul roman a fost vizitat de împăratul Filip Arabul, care în anul 248 d.Hr. a supervizat fortificarea acestuia cu zidul de cărămidă care îi poartă astăzi numele. În acest oraş s-a născut şi a trăit mama viitorului împărat roman Galerius. AGERPRES/(AS - autor: Cristina Matei, editor: Anamaria Constantin, editor online: Ady Ivaşcu)