Expoziţia ''Buzura despre Buzura'', care reconstruieşte, cu documente inedite, păstrate în arhiva familiei, traseul intelectual al scriitorului şi medicului psihiatru Augustin Buzura, se va deschide joi, la sediul din Strada Nicolae Creţulescu al Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Organizată de Fundaţia Culturală "Augustin Buzura", expoziţia reuneşte foile de observaţie - în care studentul la medicină adăuga detalii de scriitor; manuscrisul lucrării de diplomă - "Shakespeare în psihiatrie"; scrisorile unor cititori care ţin să-şi exprime solidaritatea cu autorul ale cărui cărţi erau retrase de comunişti din librării; aprecierile private adresate de critici de profesie. Expoziţia descrie, cu o abundenţă de documente, responsabilitatea pe care scriitorul Buzura şi-a asumat-o cu preţul unei continue frământări, informează MNLR într-o postare pe Facebook.

"Fragmentele din jurnalul încă nepublicat al scriitorului, alături de documentele din Dosarul de urmărire al Securităţii (1974-1988), dezvăluie o permanentă chestionare a rolului unui scriitor într-o lume în care libertatea de expresie este îngrădită. De o importanţă majoră pentru istoria literaturii române din perioada comunistă sunt şi notiţele luate la una din şedinţele Consiliul Uniunii Scriitorilor din România (de la sfârşitul anilor 1970) la care participaseră, printre alţii, Marin Preda, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Geo Bogza, D. R. Popescu, Eugen Barbu. Expoziţia "Buzura despre Buzura" aduce la suprafaţă partea puţin cunoscută a unei personalităţi care a trăit acut dezbaterile morale şi ideologice de dinainte şi de după Revoluţia din 1989", precizează sursa citată.

Expoziţia valorifică nu doar imaginea publică a autorului sau neliniştile sale intime, ci şi pasiunile şi hobby-urile sale, mediul în care a lucrat, instrumentele, maşinile de scris, obiectele pe care le-a avut aproape. Astfel, pasiunea sa pentru cravate este cuprinsă în spaţiul expoziţiei printr-o instalaţie realizată de artistele Zorana şi Meda Samson prin utilizarea colecţiei de câteva sute de cravate pe care o avea Augustin Buzura.

De asemenea, expoziţia include un bogat material video, realizat în mare parte de cineastul Mihai Adrian Buzura, fiul scriitorului, parte dintre imagini fiind rare sau inedite.

Scriitor şi medic psihiatru, Augustin Buzura (1938-2017) este unul dintre prozatorii remarcabili ai literaturii române din perioada comunistă şi postcomunistă.

Autor a opt romane, trei volume de proză scurtă şi sute de articole publicate în reviste literare şi de cultură, Buzura şi-a început cariera la revista "Tribuna" din Cluj, pe care a şi condus-o ulterior.

Unul dintre cei mai citiţi şi iubiţi scriitori din România, Buzura a fost de patru ori laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor - pentru romanele "Absenţii" (1970), "Feţele tăcerii" (1974), "Vocile nopţii" (1980) şi "Refugii" (1984) - şi câştigător al premiului "Ion Creangă" al Academiei Române, în 1977, după publicarea romanului "Orgolii".

Imediat după revoluţie a iniţiat proiectul Fundaţiei Culturale Române, după modelul Asociaţiei Literare Europene "Gulliver", al cărei membru era. A condus Fundaţia Culturală Română între 1990 şi 2003, iar în 2003 a participat la transformarea acesteia în Institutul Cultural Român, al cărui prim director a fost. Promotor al culturii române şi al diplomaţiei culturale româneşti, Buzura a stabilit relaţii de colaborare cu mari instituţii culturale ale lumii şi cu personalităţi ale vieţii artistice şi culturale din Europa şi de peste ocean.

În 1992 a devenit membru al Academiei Române.

Expoziţia poate fi vizitată până pe 8 septembrie, de marţi până duminică, în intervalul 10,00 - 18,00. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: mnlr.ro