Un fragment dintr-un drapel cu stema României adoptată în anul 1921, steag care s-a folosit pe scară largă la evenimentele din 15 octombrie 1922, când au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari Regii Ferdinand şi Maria, a fost expus marţi la Sala Unirii din Alba Iulia.

Pentru a marca Centenarul Încoronării, Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia a expus în ultimul an în fiecare lună câte un obiect din acea perioadă. Nu face excepţie nici "Exponatul lunii august", intitulat "Steagul Încoronării".

Obiectul expus marţi reprezintă partea centrală a unui drapel cu stema României adoptată în anul 1921, steag care s-a folosit pe scară largă la evenimentele din 15 octombrie 1922. Acest tip de steag a fost utilizat până în 1947.

Potrivit muzeografului Marius Cristea, stema României întregite a fost realizată de către heraldistul transilvănean Keopeczi Sebestyen Jozsef (1878-1964), autor, de asemenea, al stemei şi sigiliului Ungariei.

Acesta a explicat cum anume s-au dezvoltat în timp stemele României. Astfel, dacă în anul 1859, stema Principatelor Unite releva statutul juridic special al acestora, fiind practic un blazon personal al lui Alexandru Ioan Cuza sub al cărui sceptru s-a realizat unirea, sub domnia principelui şi mai târziu a regelui Carol I stema principatului şi ulterior a regatului independent al României au obţinut noi şi consistente valenţe. Schimbările majore de după 1918 s-au regăsit în noua realizare heraldică adoptată în anul 1921.

Mini-expoziţia este organizată de Consiliul Judeţean Alba şi Muzeul Naţional al Unirii.

Prin încoronarea din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia, eveniment supranumit "Întabularea Transilvaniei pe România", a fost consfinţit actul istoric de la 1 Decembrie 1918.

Zeci de mii de persoane, printre care reprezentanţi ai corpului diplomatic, trimişi speciali din mai multe ţări şi jurnalişti străini, au fost prezente atunci la Alba Iulia, la încoronarea ca suverani ai României Mari a Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, ceremonie concepută ca un spectacol de neuitat. Populaţia oraşului era atunci de doar 10.000 de locuitori, iar la încoronare au asistat peste 30.000 de persoane.

Încoronarea ar fi trebuit să aibă loc cu un an mai devreme, în 28 septembrie 1921, dată care corespundea zilei urcării pe tron a Regelui Ferdinand, dar acest lucru nu s-a concretizat din cauza certurilor dintre liderii partidelor politice. De altfel, şi la 15 octombrie 1922, la Încoronare, au absentat liderii unor partide politice din Opoziţie.

Prin intermediul presei şi al cinematografului, evenimentul încoronării de la Alba Iulia a ajuns cunoscut în întreaga lume. O peliculă din 1939, în fapt un Jurnal sonor, realizat de Oficiul Naţional al Cinematografiei din Bucureşti, cuprinde şi imagini filmate în timpul ceremoniei din 1922. AGERPRES / (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Muzeul Național al Unirii Alba Iulia/Facebook