Matei Varga, unul dintre cei mai valoroşi pianişti români, a cucerit publicul de la Sibiu, la primele lui apariţii pe scena Sălii Thalia, unde a concertat în deschiderea Concursului - Festival Internaţional "Carl Filtsch".

Stabilit la New York, Matei Varga a fost invitat la Sibiu să concerteze, dar şi să facă parte din juriul concursului în care se întrec 26 de copii şi tineri pianişti din ţară şi străinătate.

În prezent, Matei Varga este director al Concursului de pian 'Vendome', unde a fost şi el concurent, ajungând până în finală. Spre deosebire de alte competiţii, pentru Premiul Vendome se fac înscrieri doar pe bază de recomandare. Matei Varga a fost recomandat pentru Concursul de pian de către soprana Mariana Nicolesco şi de soţul ei, Radu Varia.

Tânărul artist ne povesteşte cum a început călătoria sa muzicală. Matei Varga a fost descoperit de o profesoară de la Liceul ''Dinu Lipatti'' din Bucureşti, în timp ce se afla la coadă la cartofi, cu bunica sa, şi cânta melodiile Corinei Chiriac.
 

Foto: (c) Isabela PAULESCU / AGERPRES

"Este o poveste adevărată. Eram pasionat de Corina Chiriac, o adoram şi o iubesc foarte mult. Ascult cu mare plăcere melodiile cântate de ea. Nu am cunoscut-o pe Corina niciodată şi mi-aş dori la un moment dat să o cunosc şi să-i spun că îi datorez că am început studiul pianului, pentru că eu cântam melodiile ei la vârsta de 5-6 ani, atunci era încă înainte de Revoluţie şi bunica mă lua cu ea la coadă când stăteam să cumpărăm diverse alimente, cum era pe vremea aceea, fiindcă nu doream să stau singur acasă. Şi atunci ea mă lua cu ea. Uneori, aşteptam ceasuri la coadă, drept care, neavând ce face şi fiind un copilaş de 5-6 ani, începeam să cânt. Şi ce cântam? Cântam cântecele Corinei (Chiriac - n.r.) evident, pentru că eram foarte exclusivist ca repertoriu, nu ştiam decât cântecele ei. Şi aşa am fost descoperit de prima mea profesoară de pian, Ligia Pop de la Liceul 'Dinu Lipatti' din Bucureşti, care i-a spus bunicii: 'Cred că are ureche muzicală foarte bună, ar trebui să-l daţi să studieze muzica. Asta este cartea mea de vizită'. Bunica a venit acasă fericită, spunându-le părinţilor: 'Uite ce s-a întâmplat la coadă la cartofi, astăzi de dimineaţă'. Părinţii au zis: 'Da?' Şi cam asta a fost pentru moment", şi-a amintit Matei Varga.

Matei a început să studieze pianul în momentul în care părinţii i-au cumpărat o pianină de la educatoarea sa.

"Părinţii au decis că poate a venit momentul să facem ceva în acest sens (pasiunea de a cânta - n.r.) şi educatoarea mea de la grădiniţă, o doamnă extraordinară, foarte distinsă, avea de vânzare o pianină. Probabil că, dacă ar fi avut de vânzare o vioară, aş fi fost violonist sau poate nu aş fi fost că nu mi-ar fi plăcut. Cine ştie? Îmi place vioara foarte mult, dar nu ştiu cum aş fi fost ca violonist, însă părinţii au cumpărat pianul şi aşa a început călătoria mea", povesteşte Matei Varga.

Câştigător al concursurilor internaţionale de pian ''George Enescu'', ''Maria Canals'' şi ''Lory Wallfisch'', Matei Varga a cântat în multe dintre cele mai importante săli de concerte din lume, printre care Carnegie Hall, Alice Tully Hall, New York City Center, Konzerthaus Berlin, Auditorium du Louvre, National Center for the Performing Arts (Beijing), Victoria Hall (Geneva) şi Palau de la Música (Barcelona). A apărut frecvent alături de soprana Mariana Nicolesco şi a colaborat cu dirijori precum Otto-Werner Mueller, Elio Boncompagni, Christian Reif, Gabriel Bebeselea şi Antoine Marguier. A cântat cu Orchestra Filarmonicii ''George Enescu'', Orchestra Naţională a Radioului Român, Orchestre des Nations (Geneva), Simfonia Hartford, Orchestra de Cameră Manhattan şi multe altele.

Matei Varga şi-a lansat în iunie un CD, care este un omagiu adus muzicii de salon de-a lungul a trei secole. CD-ul include elemente de bază ale repertoriului pentru pian de Scarlatti, Beethoven, Chopin, Balakirev, precum şi câteva lucrări ale maestrului cubanez Ernesto Lecuona.

Întrebat dacă nu-i lipseşte România, Matei Varga a declarat: "Port România în suflet oricum. Sunt român şi voi fi întotdeauna, chiar dacă acum sunt şi american. Vorbesc cu familia în fiecare zi. Ne vizităm cam o dată pe an, uneori şi mai des. În general vin. Cânt cu mare, mare bucurie unde sunt invitat. Deci este parte din mine şi din fericire în ziua de astăzi, România este la o distanţă de 10-11 ore de New York, dar nu este o distanţă imposibilă şi practic se poate parcurge cam oricând". AGERPRES/(A, AS - autor: Isabela Paulescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)